O Vară

Capitolul 19

Betty POVESTEȘTE

Mângâiată. Așa sunt trezită, mângâiată pe obrazul și roșu din cauza căldurii și atmosferei frumoase din cameră. Degetele lui fine atigandu-mi ușor pielea că și cum ar fi de porțelan.

Respirând adânc, îmi aduc aminte că eu cu Dylan, aseară fara să știe părinții, am făcut schimb de camere. Eu am dormit în camera băieților cu Cole in patul lui, iar Dylan cu Cheryl in camera mea.

Imi deschid ușor ochii și privesc prin cameră. Lumina puternică a soarelui acoperea toata camera. Îmi îndrept privirea către băiatul de lângă mine. Cu părul super ciufulit, fara tricou, iar ochii albaștrii de abia deschiși, mă privea cu un zâmbet foarte mare și alb.

Cole: Și când te trezești, ești la fel de frumoasă..

Betty: Nu mă minți..

Cole: Bine, ți s-a încurcat parul la spate.

O spune repede in timp ce mă sărută pe frunte apoi se ridică din pat și se duce la baie. Oftând și în timp ce mă întind mă ridic și eu din pat și deschid geamul pentru aerisirea camerei.

Imi prind părul liniștită în timp ce deschid ușa ușor și mă asigur că nu sunt vreo unul din părinți pe hol. Tata tocmai era cu spatele și cobora scările.

Ușa de la camera mea se deschide încet. Era Dylan. Când m-am văzut, m-a prins de mână și m-a târât pana in camera mea.

Betty: Era nevoie sa faci asta?, Spun in timp ce mă ridic de pe jos.

Dylan: Îl văzusem pe Lorenzo pe hol.

Betty: Uite că nu mai e.

Cheryl: A durut?

Betty: Ce să doară?

Cheryl: Pai de ce s-a mutat Dylan in camera ta?

Mă uit la Dylan iar el își dă o palma calumea este frunte.

Dylan: Vrei sa spui că eu degeaba am dormit pe jos in camera ta?

Betty: Dacă va ganditi la acea prostie, nu. Doar am dormi.

Dylan: Îl omor pe brunetul ăla.

Spune plecând din camera și trântind ușa după el. Eu cu Cheryl începem să râdem de el. Mă pun pe canapea langa ea și oftez.

Cheryl: Îți mulțumesc că m-ai primit..

Betty: Oricând te pot ajuta.

Cheryl: O să plec. Sper sa ii mai trag pe ai mei de limbă sa văd ce mai știu.

Betty: Bine, dacă se întâmplă ceva, mă suni.

Cheryl: Da..

Zâmbind părăsește și ea camera. Dar macar nu trântește ușa. Mă ridic și eu într-un final și mă duc la baie pentru rutină. Începând de la dinți și până la aranjarea părului.

Mă duc liniștită la dulap și încep să mă holbez cu ce sa ma îmbrac. Într-un final aleg niste blugi albaștrii și un tricou alb. Ceva simplu.

La ce se așteptau Dylan cu Cheryl? Sa mi-o trag cu Cole? In niciun caz. In niciun caz.. acum. Dar prima noapte dormind împreună, îmbrățișați toată noaptea..ah.. ceva atât de frumos.

Lăsându-mi gândurile deoparte, ies din camera si dau nas in nas cu tata.

Lorenzo: Buna dimineața, Elizabeth.

Betty: Neața tati.

Îl îmbrățișez iar când sa cobor scările mă oprise.

Lorenzo: După ce iei micul dejun, te aștept la birou.