Gândurile unui Suflet Anonim.

Dureroasa constrângere.

Societatea are rolul de a trece  oamenii, mai ales pe adolescenți, prin schimbări dureroase. Ne constrâng astfel din dorința de a deveni mai buni, dar de câte sinucideri mai e nevoie pentru a observa că e mai rău? Înțeleg că vor să facem parte din "generația perfectă care va schimba țara", dar nu astfel trebuie să procedeze pentru a ne fi bine. Ci din contră, " legându-ne" în acest fel cu "sforile" ascultării prea exagerate, ajungem să tânjim după libertate, până ce nu ne mai dăm seama dacă modurile prin care ne eliberăm sunt bune sau  rele. Părinții  ar trebui să ne vegheze unele  alegeri din umbră, neîncercând să ne schimbe felul de a gândi. Trebuie să vedem lumea diferit, pentru a acționa diferit. Dacă tinerii ar gândi mereu exact ca părinții lor, credeți că am putea schimba ceva în bine?
Doar gândiți-vă puțin, oriunde am merge ceilalți ne limitează gândurile. La școală suntem obligați să acumulăm informații, chiar dacă materia ne trezește sau nu interesul, dacă nu, suntem proști. Acasă ni se spune că trebuie să ascultăm un anumit gen de muzică, să ne intereseze o anumită știință, să stăm cu anumite persoane lângă care nici nu ne simțim în largul nostru. Iar dacă încălcăm una dintre aceste reguli, suntem rușinea familiei. La Biserică ni se impun lucruri, și dacă nu facem ceea ce ni se spune ajungem în Iad. Am încetat să mai cred în acel Dumnezeu care doar pentru că ascult muzică rock și nu citesc cărți de rugăciuni, mă trimite în Iad. Am început să cred în acel Dumnezeu care orice ai face te iartă, fiindcă nu vrea să te piardă. În acel Atotputernic ce îți înțelege pasiunile și gândurile de disperare.
Toți ne pun granițe gândurilor, alegerilor, și după ne aruncă în față cuvântul "libertate". Voi vă simțiți liberi? Eu nu, mă simt încătușată. Dar în ciuda acestor "ziduri" ce mă înconjoară, fac ceea ce-mi doresc, știind care-mi sunt adevăratele limite, și nepermițându-mi să le încalc. Fi-ți diferiți, nu e nimic rău în asta, e chiar minunat. De fiecare dată când auziți glasuri ce vă judecă alegerile, astupați-vă urechile și urmați-vă vocea din interior. Fiindcă doar voi știți cum vă puteți ridica din această mocirlă în care ne aruncă societatea. Nu lăsa-ți pe nimeni să vă schimbe, nu vă pierdeți printre amănunte și prejudecăți, nu se merită. Fi-ți ceea ce vă doriți, așa cum vă doriți, fără să vă fie teamă. Fi-ți demonologi, vampirologi, atei, rockeri, scriitori, fi-ți voi înșine. Cine va ține cu adevărat la voi, nu va pleca indiferent de schimbare.
Nu lăsa-ți pe nimeni să vă dicteze limitele, acestea sunt formate în interior, după care ne modelează ele în exterior...