Legămînt pe viata(finalizata)

Daria

În seara asta ma aflu la nunta unchiului Juan.Sunt împreună cu Alex și surioara mea Elena.

De cand Alex a aflat ca eu sunt adevărata Felină și ca particip la cursele de masini sta numai cu ochii pe mine.Nu pot scapa de el oricât de mult as vrea.Tot timpul ma gândesc la bărbatul misterios care m-a sărutat in acea seară.Pentru el mi-am scos masca si mi-am arătat propria identitate dupa atâta timp.

Daca nu era el,nimeni nu afla ca eu sunt adevărata Felină niciodată!

L-am intrebat pe Alex daca il cunoaște și mi-a spus să stau departe de el.
Un lucru ma macină de câteva zile,ori Alex l-a amenințat sa stea departe de mine,ori tipul nu vrea sa ia legatura cu mine.

I-am lăsat numarul meu de telefon și nimic.Nici macar un apel de la el și au trecut atâtea zile.Iar eu ma gândesc numai la el.

Iau un pahar de șampanie de pe masa,iar Alex imi da peste mana.
Ar trebuie să aibă grija de Aurora și să ma lase pe mine in pace.Stiu sa ma descurc si singură.

- Dispari!Ii spun,chiar a început sa ma enerveze.
Nu stiu cum am reușit dar se pare ca chiar am reusit sa scap de el.
Dar o pierd din vedere pe Elena.O caut prin tot salonul si o găsesc printre mesele din salon.
Fug dupa ea să o prind si ajung in fata tipului pe care il cautam de atâta timp.Sunt atât de fericită,dar imi dispare zâmbetul cand il vad alături de aceiasi blondă cu care era alături  la curse.

- Daria,Elena!Ce bine ca v-am gasit ,vreau sa vorbesc și cu Alex dar o sa il caut dupa.Imi spune tati,care apare de nu stiu unde.

-La dracu!Incep sa spun eu dar ma opresc.Sunt pusă intr-o situatie penibilă,tata vrea sa imi facă cunostinta cu cel din fata mea iar eu nu o suport pe cea care este lângă el.

- Ai terminat cu insultele, imi spune tati printre multe alte cuvinte.

-Dar încă nu am spus nimic,acum va rog sa ma scuzati dar trebuie să plec.O iau pe Elena de mana și chiar vreau sa dispar de aici dar sunt oprită de tati,se pare ca nu am scăpare.Și nu stiu cat mai pot rezista pana sa pun mana in capul blondei care ma privește de minute bune.
Vrea sa vorbească,dar băiatul la care visez de o bucata bună de timp o oprește.

- Daria te rog sa stai!Vreau sa iti fac cunostinta cu Oliver si frumoasa lui logodnica Mira.Se vor căsători in curand și le doresc toata fericirea din lume.Imi spune tati.

- Desigur îl aprob eu.Și tu esti fericit alături de mami,îi spun eu,în timp ce il privesc pe tati.Se scuză tata și apoi pleaca iar eu rămân cu Elena si cu cei doi porumbei alaturi de mine.
Ma scuzati din nou,le spun eu.
Eu sunt sunt Daria Melloni si îmi cer scuze pt
comportamentul meu.Dar asta sunt eu.

Inainte sa dau mana cu așa zisul Oliver si sa facem cunostinta,imaginile ce le zăresc prin geamul de sticla ma fac sa impietresc cu totul.

Paharul de șampanie imi cade din mana,făcându-se mii de cioburi iar Elena începe sa tipe și sa se panicheze.

- O iau in brațe si incerc sa o încurajez.Mami o sa fie bine.Uita-te in ochii mei,iti promit ca nu va păți nimic.Incerc eu sa o încurajez.

- Daria,pe mami a lovit-o o mașină.Nu vreau sa fiu din nou singură,nu vreau sa ne întoarcem din nou la orfelinat.Te rog surioara,spune-mi ca mami o sa fie bine.Striga la mine Elena,plângând in hohote.

- O sa fie bine,scumpo iti promit!Incerc sa o liniștesc apoi o las în grija lui Oliver si merg afara sa vad în ce stare se afla mami.Tati striga dupa ajutor,Alex nu se dezlipeste de ea iar mie nu imi vine sa cred  ce se întâmplă.Totul este un coșmar care pare să nu se mai termine.