Partea 12. "Continua Sa Te Minți singura"

1.4K 66 0
                                    

   Partea 12

Majoritatea orelor nu s-au făcut iar eu ma îndreptam spre ieșirea din liceu însă am simțit cum cineva fugea spre mine.

-Alysha! Striga Brayden și ma opresc.

-Hei. Spun eu zâmbind.

-Te duci acasă  ? Întreabă el.

-Da. Mi s-au terminat cursurile. Tu?

-Mai am o ora dar nu vreau sa stau asa ca. . Te duci pe jos?

-Asa se pare. Spun oftând.

-Vrei sa te duc eu? Întreabă și aprob. Chiar nu vreau sa merg pe jos, in plus este foarte frig.

-Masina e în colo. Spune arătând spre parcare. Și cu Elijah cum mai e? Întreabă el zambind și ii dau un pumn în umăr jucăuș.

-Nu e în niciun fel. Spun eu și realizez ca am ajuns în fata mașinii lui însă mașina lui Elijah oprește în fata noastră.

  Coboară puțin arogant din ea și se uita ciudat la mine iar lui Brayden i-a aruncat o privire urata.

-Hai Alysha. Spune Elijah și eu îmi ridic o sprânceană.

-Unde? Întreb eu.

-Ă.. Acasă? Spune el

-Mersii dar deja Brayden s-a oferit sa ma duca. Spun eu și îi arunca o privire fulgerătoare.

-Brayden s-ar bucura sa te duc eu. Nu-i asa? Îl întreabă și Brayden oftează. Hai Alysha.

  Îmi inteoc privirea spre Brayden și el îmi spune ca e ok și ca pot pleca cu el. Ma și enerveaza, ma simt prost acum

-Pa Bray, mersii oricum. Spun și urc în mașina lui Elijah nervoasa.

-Pa Bray, ma imita el făcând o voce subțire.
-Ce naiba e ineregula cu tine ? Strig eu la el când pornește mașina.

-Poftim?

-Nu te face ca nu știi. Putea sa ma ducă Brayden, acum ma simt foarte prost.

-Fi serioasa Alysha, dacă nu voiai sa fi în mașină cu mine nu urcai. Spune arogant și ma enervează.

-Poate ca am urcat ca să nu faci urat.

-Continua sa te minți singura.

-De parca m-ai cunoaște.

-Te cunosc îndeajuns încât sa știu când minți. Și ai mintit Alysha, ce e asa greu sa recunoști?

-Nu e nimic de recunoscut!

-Continua asa , dar știi ca nu îmi place sa fiu mintit.

-Nimănui nu ii place.

-Eu detest asta.

-Bravo! Spun eu. Știi ceva, las-o balta, nici nu știu de ce încerc atât de mult.

-Pentru ca ești prea moale.

-Sunt moale pentru ca încă îmi pasa de oameni Elijah?

-Ești moale pentru  ca te lași afectata din nimicuri. Ar trebui sa fi mai tare.

-Când am fost tare eram ceva ce toată lumea ura..eram ceva ce strica tot în jur, ceva ce aducea numai rău. Mai bine asa decât înainte.

-Dar aia erai tu..

-Am fost eu.. Acum eu sunt cea de acum și dacă vrei sa ma accepți bine..

-Uite vezi, mereu aștepți acceptarea celor din jurul tău când defapt singura persoana care trebuie sa te accepte ești tu.

-Zici despre mine dar tu? Tu nu te accepți deloc . Tu vrei sa faci ce e mai rău, nu da sfaturi pe care nici tu nu le poți urma.

-Pentru ca la naiba Alysha! Pentru tine încă exista o speranța! Striga el franand brusc.

-Elijah! Strig eu la el.

-Ce? Alysha nu vezi? De la mine nu așteaptă  nimeni nimic, nici măcar eu. De la tine însa lumea se aștepta la ce e mai bun.

-Nu e adevarat...daca nu vedeam ceva în tine nu eram aici, nu înțelegi? Ești atât de convins ca toată lumea iti vrea raul incat nu vezi ce se intampla defapt! E totul in capul tău.  De fiecare data când vin la tine plec oarecum increzatoare cu toate ca stiu ca nu se va termina bine insa incerc, mereu am făcut-o iar tu incerci sa ma indepartezi. Stii ce fericire a fost pe  chipul mamei tale când a aflat ca ai inceput sa iti iei pastilele? Brayden, mereu incerca sa ma facă sa te ajut cu toate ca nu ar trebui . Spune-mi  acum  cum ca nimanui nu ii pasa de tine!

-Oprește-te Alysha! Îți va exploda o vena odată și odată.

-Nu îmi spune ce sa fac! Strig eu.

   Atunci m-a luat brusc de mana și s-a uitat în ochii mei și am rămas fără glas. Nu am băgat pana acum de seama culoarea ochilor sai...nu ai cum sa nu te pierzi în ei și oarecum vad ceva...pana acum erau goi și reci. Nu am realizat nici ca oprisem undeva.

-Te-ai calmat? Întreabă el.

-Unde suntem Elijah? Îl întreb eu oftând.

-Am vrut sa mâncam, pana sa începi sa tipi tu la mine. De aia am vrut sa te iau  eu dar dacă vrei te duc acasă . Spune și părea oarecum nesigur.

-Tu.. Elijah Anderson, m-ai scos la o cina?

-Vrei sa plecam atunci? Spune el fiindcă știam ca nu va recunoaște  nimic niciodată.

- Hai.

-Vrei? Întreaba el oarecum șocat însă încerca să ascundă asta.

-Da. Vreau.

   Am coborât din mașină și ne-am îndreptat spre un restaurant. Nu era foarte elegant, exact cum imi place mie.
   Am înaintat și ne-am așezat la o masa. El a început sa se uite la mine și îmi mai arunca un ochi câteodată.

-Ce vrei sa comanzi? Întreaba el.

-Sincer, am pofta de niște spaghete. Spun eu.

  Chelnerita a venit și se uita la el destul de insistent iar pe mine se uita urat. Atunci am realizat ca era defapt Emma, cea cu care se săruta Elijah.

-Bună Elijah. Spune ea. Ce vrei sa comanzi?

-Adu-mi doua porții de spaghete și un vin. Spune el și ea ii zâmbete. 

-Poate după o sa vin la tine. Spune ea și încep sa ma enervez.

-Am treaba. Spune Elijah și ma surprinde.

-Păcat. Spune ea și pleacă.

  Ma uitam urat pe el și el era confuz.

-Ce? Întreabă.

-Serios? M-ai adus unde lucrează asta?

-Nu știam.

-Da, sigur. Spun eu dându-mi ochii peste cap.

-Dacă știam nu te aduceam aici. Știu ca nu o suporți! Spune el iar ea apare cu mâncarea. O lasă și după pleacă. Știam ca nu e o idee buna sa fac asta. Spune și ma întristez.

-Bine Elijah.. Te cred. Spun eu și se uita mirat la mine. Hai sa nu stricam asta spun eu și el aporba.

-Ai grija sa nu îți fi pus ceva in mâncare. Spune el înainte sa gust din spaghete. Știi ceva hai s a facem schimb. Spune și zâmbesc.

-Mersii. Acum tu sa ai grija.

   Sincer seara a decurs oarecum bine. M-am simțit bine cu el, nu ne-am mai certat și asta e mult căci noi ne certam mereu. Azi am văzut o alta latura a lui..sper ca mâine sa fie la fel.

 

Elijah Where stories live. Discover now