Chapter 23 - Catching Feelings

30.3K 1.2K 46
                                    

Capitolul 23 – Sentimente Molipsitoare

-Emma-

„Deci ce zici?" a intrebat Amy, zguduindu-mi umarul cu al ei.

„Huh?" am zis, golidu-mi mintea de gandurile despre proiecte si referate. Scoala a intrat in priza rau si in ultima vreme, in capul meu sunt numai teme, referate, priecte si termeni limita. Eu si Amy mergem pe hol spre iesire pentru ca e ora pranzului. Mergem sa ne intalnim cu baietii, aceasta fiind rutina noastra zilnica.

„Inceteaza sa te mai gndesti atata la scoala si o sa mearga." A zis ea, gentil.

„Nu pot, proiectele si referatele astea sunt moartea mea." Am zis bosumflata. Am doua referate de predat pana la sfarsitul saptamanii asteia si nici nu m-am apucat, in plus e deja miercuri. Mai am un referat pana maine care conteaza 30% din nota mea finala si nici jumatate nu am facut din el. Stresul imi mananca sanatatea si sunt sigura ca o sa devin nebuna pana la sfarsitul clasei.

„Ei bine, de ce nu facem ceva amuzant diseara? Ceva ce o sa ne dea liber de la atata stres pentru o noapte." A zis ea.

„Mi-as dori, Ames, dar nu pot. Inca am proiectul Dn-ului Gray de facut si nici pe jumatate nu l-am terminat." Mda, ai auzit bine, plictisitorul si stupidul prof de mate ne-a dat un proiect si cum v-am mai spus, conteaza 30% din nota finala si trebuie predat maine. Omoara-ma!

„Sti ca proectul ala e proiect in grup, nu?" intreaba Amy, uimita.

„CE?! Zi-mi ca glumesti?" am intrebat si Amy a dezaprobat. „Cu cine esti in grup?"

„Cu nimeni, te-am asteptat pe tine sa-ti dai seama." A zis ea.

M-am uitat urat la ea. „L-ai terminat?"

„Dap." A zis, accentuand p-ul.

„Te urasc." Am murmurat si ea a chicotit.

„Em, esti cea mai buna prietena a mea si ce fel de prietena as fi daca nu te-as ajuta sa faci rost de timpul de care ai nevoie?" a zis ea cu un zambet.

Am imbratisat-o. „Practic, ce mai buna prietena ever." Am zis, storcand-o in aceea imbratisare.

Ea a ras si m-a strans tare. „Ok, ok, da-mi drumul acuma, inainte sa ma sufoc."

M-am indepartat de ea si am iesit pe usile mari. „Deci, esti capabila sa faci ceva tare cu mine in seara asta, avand in vedere ca nu mai ai de ce sa te ingrijorezi?" intreaba Amy cu ochi de catelus.

M-am uitat la ea urat. „Sti ca nu pot sa rezist ochiilor astora."

„Stiu." Zice, scotandu-si buza iferioara in evidenta.

„Bine, ce ai de gand?" am intrebat-o, apropiindu-ne de scari unde ne intalnim cu baietii.

„Sincera, nu am nici o idee." Zice nonsalant, iar eu uitam sever la ea. Serios Ames? Este atat de norocoasa ca o iubesc. Am simtit niste brate puternice trantindu-ma de ceva tare.

„De ce te uiti urat la Amy?" a voce profunda si catifelata a intrebat. Aiden.

„A facut fata de catelus cand m-a intrebat daca vreau sa ma distrez diseara cu ea si cand am intrebat-o ce vrea sa facem, nici nu a fost in stare sa-mi raspunda." Am zis, bosumflata.

Aiden a chicotit. „Te superi si de la o mica chestie." A zis el, ciupindu-mi obrazul. I-am dat o palma peste mana si mi-am frecat obrazul.

„Buna, minunatii mei prieteni!" rasuna Derek, venind inspre noi si aruncandu-si bratele peste umerii mei si a lui Ainde. Derek a venit cu un zambet urias si asta ma face sa fiu curioasa.

Loving the Bad BoyUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum