Bad Girl volumul I(în curs de editare)

Să înceapă jocul!(editat)

  M-am întors spre Aiden care era rezemat de maşina sa şi mă privea din cap pînă în picioare cu un zîmbet pervers pe faţă. Zimbetul acesta care mereu mă scotea din sarite, indiferent pe fața cui se află. Iar acum, când se află pe fața lui Aiden, mă irită și mai mult.

  Instantaneau, în mintea mea a început să se nască un plac care să-l facă de râs în fața școlii, deaceia am început să merg spre el cu paşi senzuali şi m-am oprit la mai puțin de un metru depărtare de el. Deşi sunt pe tocuri, oricum rămîne mai înalt ca mine cu un cap aproape. Și asta,  deasemenea, mă scoate din sărite. Din cauza respirației sale, pe care o simțeam destul de clar din cauza apropierii noastre, eram puțin derutată și îmi era greu să mă concentrez și să adun venin pe limbă , ca o viperă ce eram de fiecare dată când aveam de a face cu Aide, dar trebuia să mă adun și să nu-l las să mă cucerească. Era frumos, și nu vreau să mint, mă atrăgea, dar caracterul este cu mult mai important, mai ales în cazul lui.

-Nu sînt cuţu', ca să-mi fluieri în spate! îi spun cu venin,iar din spatele meu se aud cîteva fluierături.

  Se pare că băieţii din parcare s-au adunat în jurul nostru. Serios! Ăștea nu vin la școală, ci la spectacolul din parcare, de care au parte în fiecare zi, dimineața... O ceartă proaspată si fierbinte la pachet. Și știam că, ca de obicei, eu o voi cîștiga, deoarece majoritatea auditoriului sunt oameni de sex masculin, iar ei, chiar și prietenii lui Aiden, mă vor susține și aplauda pe mine. Probabil așa e monarhia băieților. Susții fata frumoasă în orice situație.

-Păpuşă, iartă-mă, dar arăţi prea senzual! spune acesta calm.

-Senzual o să fie cînd vei rămîne fără urmaşi! De cînd complementele se exprimă prin flueraturi? Vrei să te duci de cioban și faci practica de pe acum?

  Şi din nou fluierături şi bătăi din palme din partea vastei audiențe. Din fericire, nu aveam nevoie de mult timp pentru a găsi o replică. Cînd vine vorba de Aiden, răutatea mea dă de sine-stătător pe dinafară.

-Uuuu!!! Eşti rea! și din nou zîmbetul său șmecher care trezește în mine dorința de a-l machia cu o vînătaie de toată frumusețea. Ori să-i dau un pumn și să îi fac zîmbetul strâmb, ori să îl șterg cu totul. Una din două, se poate și ambele. Dar toată lumea de aici știe că, dacă îl voi lovi pe Aiden, pe mine mă va durea cu mult mai tare decît pe el. Nu sunt gata să risc în așa fel.

-Rea'i măta'! spun, simțind o vagă senzație de dezgust față de propria persoană. Nu îmi place să vorbesc prostii, mai ales de mamă. Dar m-a luat gura pe dinainte, așa că nu am mai zis nimic.

  Mă întorc pe călcîi şi merg spre şcoală. Ca de obicei le inchid gura celor care mă scot din sărite sau băieților super arătoși și  super perverși... După cum am mai spus, anturajul m-a obligat să par dură, anturajul de genul lui Aiden.

   La recreaţie mă îndrept liniştită spre dulapul meu, dar nu reuşesc să-l deschi bine,că o mână apărută de nicăieri din spatele meu închide uşa la loc, iar altă mînă mă întoarce la 180° și mă lipește cu spatele de dulap.

  De obicei nimeni nu îndrăznește să mă abordeze așa, nici măcar prietenii mei. Însă șocul îmi dispare repede de pe chip, înlocuit fiind de furie, iar Aiden stătea din nou în fața mea la o distanță mai mică de un metru, respirând și furindu-mi aerul din spațiul meu propriu.

-Pe cine avem noi aici? mă întreabă Aiden.

-Sigur nu o părăsută care să cadă la tine la picioare şi să te tîrîie cu forţa la ea în dormitor! Nu vezi și singur?  Un unicorn căzut din întîmplare, din lumea zînelor, în acest coșmar, numit "Liceu".

-Mare păcat! Dar îmi plac unicornii...

-Păcat e faptul că te-ai născut! spun şi încerc să-l împing, dar fără folos.

  De ce trebuie să fie el atît de puternic? Cel mai des probabil sunt dranjată de diferența de putere dintre genuri. Sau măcar ar fi fost mai bine dacă tipii desimțiți de genul frumosului și încrezutului din fața mea sănu aibă putere de loc, pentru a fi posibil de a-i pune la punct.

-Eu sunt destinul tău! spuse, făcîndu-mă să rîd la o afirmație atît de stupidă. Nimeni nu a mai încercat să flirteze cu mine astfel.

-Iar eu cred că eu sunt moartea ta, deoarece destinul tău sunt toate ușuraticele şcolii! îi scuip o altă replică usturătoare şi mă strecor atent printre mîinile sale.

-Să înceapă jocul atunci. Vei fi a mea!repetă el fraza asta încă o dată. De cînd am inceput să umble după mine, aud asta destul de des. Totuși, nu pot să înțeleg de unde are el atâta răbdare și de ce e așa sigur că voi fi a lui. Prostii.

-Mai vedem! spun şi mă îndrept hotărîtă spre ieşire.

  Poate că aș fi mai drăguță cu Aiden. Poate...daca nu ar fi el așa un afemeiat. În anul ăsta se pare că a fost "impreuna"cu jumate din fetele liceului, și eu, pentru că mă respect,nu aveam de gînd sa îi ofer plăcerea de a fi "împreună "cu mine, sigur, doar pentru cîteva zile.
  
    Până am ieșit din școala, am reușit să îmi promit de 38 de ori că nu mă voi îndrăgosti pentru nimic în lume de Aiden. Care îndrăgostit?! Nici măcar nu îl voi privi altfel decît cu ură. Nici o fată nu merit modul în care tratează Aiden fetle. Nici eu.
--------------------------------------------
Iată încă un capitol.Sper că va plăcut!Dacă da,atunci dati un vot pentru mine.Vă iubesc!Ciao!