Capitolul douăzeci și cinci

322 17 0
                                    

- Bună dimineața. îmi deschid leneșă ochii după ce îi aud glasul lui Maximilian al cărui scop era să mă trezească din somnul meu dulce și profund

- Cât este ceasul?

- Trecut de ora unsprezece.

- Am întârziat la școală! Mama mă va ucide dacă absentez. spun eu, ridicându-mă în capul oaselor, alarmată

- Christina nu îți va face nimic. Astăzi îți vei petrece ziua cu mine. Vom face tot ce îți dorești tu.

Dacă tot m-a făcut să lipsesc de la școală, voi avea eu ac de cojocul lui. Va plăti crunt pentru discuția pe care o voi avea cu mama când va afla de ziua de astăzi. Pentru că ea este obsedată de acest detaliu acum, când locuiam în New York, prezența mea la școală era printre ultimele sale griji, dar acum îmi ține mereu morală cum că învățătura este foarte importantă.

- Fie. Astăzi, vom sta toată ziua aici în camera ta și ne vom uita la filme romantice. spun și el își lărgește ochii precum două cepe

- Asta nu e o activitate amuzantă, e tortură.

- Ți-ai făcut-o cu mâna ta. Acum haide, până eu îmi voi face un duș rapid, te las pe tine să alegi primul film. Apropo, e maraton, nu doar unul singur.



*



Peste câteva ore, Maximilian aproape că exploda, fiind cu nervi la pământ, dar totuși apreciez că se abține și a fost de acord cu decizia mea din prima, nu s-a împotrivit nici măcar o secundă. Amândoi am lenevit în pat și el a vorbit cu unul dintre prietenii din gașca sa să ne aducă mai multe chestii precum gustări și răcoritoare.

Acum îmi odihneam capul pe pieptul său și el își ținea brațul stâng pe spatele meu, mângâind-mă și oferindu-mi sentimentul de protecție. Deseori îmi plasează câte un sărut scurt pe frunte, iar eu îi fur săruturi nevinovate de pe buze. Ziua, cel puțin până acum, pot spune ca a fost una minunată. A meritat să lipsesc de la școală pentru a petrece timp alături de el.

- Max, odată spuneai că Stefan se ocupă cu chestii murdare pentru a-și câștiga existența. La ce te refereai? îl întreb

I-am simțit mușchii cum se încordează sub obrazul meu.

- Chiar vrei să auzi asta?

- Da! Pentru că vreau să știu cu cine m-aș fi trezit dacă l-aș fi ales pe el. Vreau să văd dacă am luat decizia corectă.

- Ei bine, Stefan nu e nici pe departe ceea ce pare. El de fapt, este mâna dreaptă unui deținător de producții asemenea video-chat. Cu fete bineînțeles. Din cauza aceasta Richard nu îl agreează pe Stefan. Rose, Stefan e un om rău, uneori răpește fete la ordinea șefului său.

Am rămas șocată. Un băiat de numai nouăsprezece ani poate fi în stare de astfel de lucruri? La asta chiar că nu mă așteptam. Eu credeam că Maximilian îmi va spune că este un fel de dealer de droguri, arme, orice. Dar nu un bărbat ce face rău unor femei uneori nevinovate.

- Și de ce Richard nu acționează?

- Asta e problema. Stefan nu recunoaște absolut nimic și până acum Richard nu a găsit nici măcar o dovadă. Nu a aflat nici adresa sediului unde stau fetele ce lucrează pentru ei sau unde duc fetele răpite. Am încercat de mii de ori să discut cu el, însă niciodată nu m-a ascultat.

Și când credeam că Maximilian e personajul negativ în toată povestea asta. Stefan aproape că m-a convins că Max e de fapt piaza rea și era la un pas să cred și să renunț la el, dar Maximilian m-a salvat de la o potențială răpire sau cine știe unde aș fi putut ajunge dacă Stefan m-ar fi câștigat.
Acest gând îmi dă fiori. Și ceea ce îmi mai dă fiori este gândul că Hayley și bunica sa sunt în prezența constantă a acestui nenorocit.

chaosUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum