The beauty is dark

Rosie, rodul iubirii

Orson pov

Kazimir se vede cu sora lui în vreme ce eu stau cu nepotica noastră, Rosie. Are cateva luni, doar Amelie a obținut ce își dorea într—o manieră sau alta. 

Însă Wren e cu gândul la iubita lui Cati în continuare. Deși nu a mai auzit nimic de ea. Deși nu are habar ce face primul lui copil. Poate este tot fată sau nu. Dar chiar și așa, cu toate că este tată din nou, durerea lui nu trece. Iar eu mă simt mai neputincios cu fiecare moment care se duce. Fiindcă fratele meu pare mort deși respiră. Deși este tată de fată și soțul lui Amelie. Se pare că nici măcar ea nu mai are răbdare cu el, se pare că vrea totul sau nimic. 

Știu cat s—a chinuit să șteargă amintirea lui Cati din mintea noastră. Dar mai știu că ea este la fel de vie pentru noi ca și ieri ca și în urmă cu anii aceștia. Ca și ultima dată cand a plecat, a fost o fată a cărui viață s —a schimbat din cauza noastră. Dacă în rău sau bine nu am de unde să am habar. 

Dar cred că nu trebuia să ne cunoască. Nu știu ce anume i— a purtat pașii la noi atunci dar se pare că viața a avut alte planuri pentru toți. Cu varcolaci puțini, cu vampiri care trăiesc feriți și speriați de vanători, se pare că lucrurile stau în alt mod în prezent. 

—Chiar ai de gand să trăiești așa cu noi? De parcă suntem o povară pentru tine? 

Îl întreabă Amelie pe un ton sec iar eu îi dau jucăria lui Rosie și încerc să mă asigur că nu este atentă la discuția lor. 

Dar ce fel de copil nu simte? Normal că deși mică își dă seama că părintii ei nu se iubesc , nu ca restul. Poate îi dorește alături de ea dar nu ca pe niște străini, forțați să se suporte pe moment. 

—Nu. Vă iubesc. Eu doar mă consum. E ceva neterminat acolo. Nu aș vrea să dispară așa din viața mea. Mai am un copil despre care nu știu nimic. Ai idee cum se simte? ȘTIAI prea bine că am iubit —o pe Cati. Apreciez că avem o fetiță dar nu îmi poți impune să te iubesc la fel ca pe ea. Nu o voi face niciodată. Cati încă are un loc în inima mea, Amelie. Știu că nu vrei să auzi dar acesta e adevărul. 

Amelie se apropie de acesta după ce trece pe langa noi și aruncă o privire spre fetița sa :

—Tu nu pricepi nu? Nu am de gand să stau să te rog. Ori te porti cum trebuie ori îmi iau fata și plec. Nu sunt obligată să stau și să accept această batjocură! Am și eu demnitate. M—am băgat pe tine fiindcă te doresc încă. Am crezut că poți începe ceva real cu mine. Dar tu ești un fel de Domn Juan mă scuzi! Eu nu pot să plec în fața ta capul. Nu mă voi lăsa condusă de tine. Nu sunt Cati. E fata mea, e mică și are nevoie de mine! Să nu crezi că nu pot să o fac. Ori apreciezi ce ai cu mine ori rămai fără nimic, nerecunoscător ce ești!

Wren pare șocat de ceea ce spune soția lui dar toată lumea știa că așa o să fie. 

Nu pot să mă prefac afectat. 

Ea se apropie de mine și îmi cere pe un ton iritat:

—Dă—mi fata te rog. Am nevoie  să ies la aer. 

O întind pe cea mică cu grijă iar ea o ia în brațe pe Rosie și o sărută pe frunte. 

Fratele meu se oprește langa ea supărat pe sine mai ales :

—Îmi pare rău. Știu că nu sunt ce îți doresti să fiu. 

Ea îl ignoră pe Wren ba chiar îl împinge cu mana , însă Rosie începe să plângă din senin după taticul ei. Amelie își dă ochii peste cap și cu toate că vrea să o calmeze , cea mică nu se oprește .

— E și fata mea . O iubesc. Nu poti să iei copilul departe de mine! Pentru ea trăiesc. 

Îi permite să o ia în brate, fără să plece însă, stă parcă și îl păzește.