Never say never (VOL I FINALIZAT)

CAPITOLUL 11 - Amintiri din trecut

NATHAN

Doctorul i-a pus pe toți în același salon din nu știu ce motive, dar e mai bine așa. Pot să vorbesc cu toți odată. Emma e singura care e la terapie intensivă și care a fost rănită mai grav. Deschid ușa salonului, iar când intru toate privirile sunt pe mine, singura care e șocată să mă vadă e Kate pentru că ea mă cunoaște.

- Nate? mă strigă șatena

- Cine-i ăsta?

- Și ce caută aici?

Continuă Luke și Dylan.

- Eu v-am găsit și v-am adus aici. Ați fost cam aproape de explozie și cum a fost una cam mare ați avut nevoie de spitalizare, iar Emma..

- Ce-i cu Emma? E bine nu? întreabă Luke

- Nu e bine. E în comă.

Fețele lor sunt atât de șocate și palide încât am impresia că or să leșine aici în fața mea.

- Trebuie să mergem la ea. zice el

- Nu. Nu poate primi vizite acum.

- Cine ești tu să-mi spui ce să fac?

Se răstește venind amenințător spre mine. Sunt mai înalt decât el și îl domin cu înălțimea mea, dar nu pare să-i fie frică, nu acum cel puțin.

- Cel care v-a adus aici și a vorbit cu medicul. Dacă nu vă găseam eu, putea să fie prea târziu pentru iubita ta.

Simt cum stomacul mi se întoarce pe dos numai la cuvintele „iubita ta".

- Cum ne-ai găsit Nate? întreabă sora lui de data asta

- Trebuie să vă spun ceva înainte de asta. Întoarce-te dracului în patul tău acum că abia poți să stai în picioare.

Spun spre Luke care părea gata să se prăbușească. Vrea să mă contrazică, dar simte și el senzația de amețeală așa că se duce spre patul său.

- Deci? zice Dylan prietenul lor

- Sunt aici ca să o protejez pe Emma.

- Ce? strigă toți trei

- Kent și Melinda au fost cei mai buni prieteni ai părinților mei. O cunoaștem pe Emma dinainte de accidentul ei, doar că din anumite motive am fost nevoiți să ne mutăm în Los Angeles.

Kate vrea să mă întrerupă, dar îi fac semn cu mâna să nu mă oprească.

- Părinții ei m-au sunat acum cinci luni cu rugămintea că dacă ei pățesc ceva eu să o protejez. Doar că ei nu știau un lucru: o urăsc pe Emma. Nu știu cum e acum, dar înainte de accident era de nesuportat.

Mă doare al naibii de tare să spun asta, dar trebuie.

- Noi nu puteam să o protejăm? De ce să te cheme pe tine de acolo pentru asta? Nu avem nevoie de tine. spune Luke cu venin în glas

- Și de unde știm noi că spui adevărul și nu lucrezi pentru Eren? zice Dylan

- Tu ești hackerul, verifică tot, o să găsești inclusiv poze cu mine, Emma și părinții noștrii. Atunci o să te convingi.

- Eu am încredere în tine, Nate.

O aud pe Kate și parcă zâmbetul îmi crește puțin.

- Poftim? spun cei doi băieți

- Cum să ai încredere într-un străin? zice fratele ei

- Sunteți chiar idioți, dacă lucra pentru turc, chiar credeți că ne-ar fi salvat de acolo? Nenorocitul ăla o vrea moartă pe Emma, ce motiv ar avea el să o salveze?