Never say never (VOL I FINALIZAT)

CAPITOLUL 21 - Împreună

NATHAN

Ochii îi erau acum plini de lacrimi, iar buzele ei formează un ușor zâmbet.

- Hai să intrăm, se lasă frig afară.

Intru în casă după ea, îmi las haina în cuier și merg pe canapeaua din living, comand două pizza și caut un film pe netflix, cum am spus, chiar nu o las singură în seara asta. Emma se întoarce peste câteva minute din camera ei și se pune pe canapea lângă mine. Doar că eu nu pot să-mi iau privirea de la ea, era îmbrăcată cu niște pantaloni scurți lejeri și un maiou care îi lăsa puțin la vedere bustul generos. Doamne ce bine arată fata asta.

- Ce faci? întreabă ea

- Caut un film, tu? spun ieșind din transa în care intrasem

- Film? Ca să ce?

- Să ne uităm la el Em, oare de ce? spun și râd

- Oh!

Începe și ea să râdă, dar se oprește și se uită lung la mine ca și cum ar aștepta să-i spun ceva.

- Chiar sunt singura fată cu care vrei o relație?

Mai că mă înecam cu aer când am auzit-o, eram pregătit de conversația asta cu ea? Sau doar nu voiam să recunosc ce trebuia să-i spun?

- Da, ești singura fată care nu-mi părăsește gândurile. Singura cu care mă trezesc și adorm în gând. Parfumul tău care miroase a vanilie și scorțișoară nu-mi dă pace, vreau să-l simt mereu lângă mine. Vreau să-ți simt buzele peste ale mele în fiecare moment al zilei și nu numai.

Se uită la mine cu o privire uimită și nu spune nimic, doar se apropie de mine și mă sărută.

Emma mă sărută.

Ea a inițiat sărutul.

Nu eu.

O iubesc.

E tot ce-mi doresc.

Mă dezmeticesc rapid și îi răspund la sărut, o trag în brațele mele, iar acum stă cu picioarele pe lângă corpul meu. Îmi prinde părul în mânuțele sale și trage de el încât să gem ușor de plăcere, prietenul meu din pantaloni urlă după ea, dar nu e momentul acum.

Slavă domnului că s-a auzit soneria pentru că deja simțeam cum explodez, vrea să se ducă ea la ușă, dar sunt mai rapid și ajung primul. Deschid și iau pizza de la băiatul din fața mea, o plătesc, iar când mă întorc spre ea zici că era un copil mic căruia i-ai cumpărat o jucărie pe care și-o dorea enorm.

- Ai luat pizza? întreabă ea cu glasul unui copil de cinci ani

- Doar ți-am spus că o să ieșim la pizza amândoi, nu? spun zâmbind

- Mă bucur mai mult că suntem aici și nu la o pizzerie. Mă duc la bucătărie să iau suc și pahare.

Spune și fuge spre bucătărie zâmbind atât de frumos. Mă așez pe canapea și aștept să se întoarcă prințesa mea, intră în cameră cu paharele și o sticlă de suc, le pune pe masa din fața canapelei și se așează lângă mine.

- La ce film ne uităm?

- Urmările trecutului, l-ai mai văzut?

- Nu.

- Perfect atunci.

Dau play filmului și începem să mâncăm din pizza, o văd cum tresare la unele părți din film așa că mă apropii din ce în ce mai mult de ea și îmi trec brațul peste umerii ei, se uită la mine apoi își lasă capul pe pieptul meu.