Still with you

Cap 19

Mă simt destul de bine aici, însă totul parcă se învârte cu mine, a început să mă doară coastele și operația mă înțepa.

Jack- Ești bine?
Su-Min- Da,da.. mă dor puțin coastele.
Jack- Am o idee!
Su-Min- Ce idee?
Jack- Hai să înotăm!
Su-Min- Ai înnebunit? E noapte și cine știe ce se poate întâmpla!
Jack- Haidee, nu-ți fie frică, ești cu mine!

Spune și mă privește atent, inima a început să-mi bată și simt o ușoară creștere de temperatură în tot corpul...
Cu toate că am vrut să îl refuz,nu am putut, pur și simplu nu am putut.
Jack și-a dat tricoul jos și pantaloni,apoi a intrat în apă, mă uitam la el cu ochii cât cepele și toată roșie la față. Era în apă de câteva minute dar nu l-am mai văzut la suprafață...

Su-Min- Jack?!

Mă apropii speriată de apă, mă uit atent dar nu îl văd, încep să mă panichez, dacă el sa înnecat și vine poliția și mă arestează, crezând că eu am făcut asta?!

Su-Min- Jack?? JACK!? OH LA NAIBA!

Țip și intru în apa rece, pielea îmi era de găină, vântul a început să bată ușor, îmi era frig, foame, sete, somn dar frica le-a alungat pe toate.

Su-Min- Pentru numele lui Dumnezeu, Jack! Ce naiba faci?

Vorbesc singură înaintând în apa rece,nu știam să înot prea bine și îmi era frică să înaintez. Apa îmi era până la genunchi ridicându-se în timp ce eu înaintam în iaz!

Su-Min- Jack, dacă asta e vreo glumă să ști că...AAAAA!

În niciun minut, piciorul îmi alunecă și mă scufund cu totul sub apă, nu-mi puteam deschide ochii, mă panichez dând din mâini și picioare agitată,ba ieșind la suprafață ba intrând înapoi sub apă. Simt cum trupul meu este tras afară din apă,mă luaseră în brațe și ma pus pe nisip,am vomitat toată apă înghițită forțat, simțind cum mai am puțin și leșin, lacrimile au început să curgă tremurând din cap până în picioare.

Jack- Su-Min, ești bine?
Su-Min- NU! CE PROSTIE DE GLUMĂ!
Jack- Iartă-mă,nu am știut că nu ști să înoți! Mă poți ierta?
Su-Min- Du-mă acasă.
Jack- Su-Min eu..
Su-Min- DU-MĂ ACASĂ!
Jack- Mă simt foarte prost pentru ce am făcut,am vrut doar să ne jucăm...
Su-Min- PÂNĂ MĂ ÎNNEC?
Jack- Scuze..
Su-Min- Huh

Spun și mă ridic în picioare, clătinând privirea de colo, colo, încercând să-mi revin din șoc. Am mers în foișor și m-am pus pe leagănul din lemn,a venit lângă mine și mi-a pus o pătură pe tot corpul, mă uit la el și Jack îmi zâmbește slab,chiar se simte prost,se vede pe fața lui.

Jack- Chiar îmi pare rău să ști...
Su-Min- Hmm..
Jack- Sunt sigur că ți-ai făcut o impresie proastă despre mine,dar crede-mă că nu îți vreau răul.
Su-Min- Nu Jack,e ok,stai liniștit!
Jack- Serios?
Su-Min- Da, adică, m-am speriat de moarte dar nu trebuie să te fac să te simți așa, până la urmă chiar nu aveai de unde să ști că habar n-am să înot.
Jack- Ah,ce ușurare! Deci,te simți bine?
Su-Min- Da,dar aș vrea să mă duci acasă,te rog!
Jack- Bine,bine!

Eram în drum spre casă, pielea îmi era de găină și simt cum adorm în fund. Ajungând acasă, mă dau jos din mașină și Jack vine lângă mine,ne uităm unul la altul, mă dau in spate și el mă lipește de mașină,de uită lung la mine și apoi mă sărută pe obraz.
Mă strânge în brațe și plec grăbită în casă,era liniște,fiind târziu!

            ══════◄••❀••►══════

Vă mulțumesc pentru ochișori numărați de până acum! Sper că va plăcut și acest capitol, puteți lăsa un vot și un comentariu cu părerea voastră! Pupici!!❤️