Puteam sa jur ca trecuseră 7 luni fara ca Lary sa raspunda în vre-un fel dar trecuseră doar 2 săptămâni si ea începea sa dea semne.Încet,încet si-a revenit si ii s-a facut iesirea din spital.Se mutase intr-o garsoniera cu tatăl sau.Pierduse-ra tot ce se afla în vechia casa asa ca nu isi permiteau ceva mai grandios.Primul lucru pe care l-a facut a fost sa meargă la Carl.Nu o puteam lasă singura chiar daca ideea de a-l revedea pe acel om îmi displacea.
Lary se apropie de casa lui Carl,urca scările verande-i si bate la usa:
-Intra! Se auzii un glas puternic din casa.
Lary apasă nerăbdătoare pe cleanta usii si intra,taman cand vroiam sa intru îmi închide usa in nas.Oricum intru si eu după ea dar ziceam asa pentru educatie putea sa astepte sa intru si eu.
-Vino în bucătărie Lary! Se aude din nou acea voce.
Lary se îndreaptă spre bucătărie,intra,il vede pe Carl in caruciorul cu rotile si se asează pe un scaun fara sa scoată un cuvant.
-De unde stiai ca sunt eu?il intreaba Lary curioasă
