Am înaintat gandindu-ma la toate cele întâmplate pana acum.
-Blestemată sa fi!!!!!!aud din dreapta mea.
Era o batranica care abea se ținea pe picioare cu hainele rupte,ma privea fix in ochi.M-a speriat doar privirea ei,ma privea cu atâta ură.
-Ma scuza-ti ce ați spus???o întreb eu
-Sa fi blestemata,ai adus iadul pe pământ,din cauza ta noi toti vom suferii!!!îmi spune ea bagandu-ma în ceață.
-Ce tot spune-ti???
Dar nu mi-a mai raspuns si a plecat încet,avea în mâna stângă un baston care o ajuta sa meargă iar în mâna dreaptă avea o plasuta cu mere.
Am decis sa o urmăresc si spre fericirea mea nu ma văzuse.Am ajuns la o căsuță veche din lemn care parca stătea sa cadă.
Ajunsă acasa batranica a intrat lăsând usa larg deschisa,m-am apropiat si am ajuns pana în fața usii.
-Intră!strigă ea din casa
Am intrat încet închizând usa după mine.
-De unde stiati ca sunt aici?o întreb eu mirată
-Te-am vazut în spatele meu,haide ia un loc!!!îmi spune si îmi întinde un mar verde batatorit.
Ochi îmi lacrimau uitandu-ma la mâinile ei atât de fine amintindu-mi de bunica care mereu îmi aducea cate ceva când venea de la piata.Îmi amintesc perfect ca mereu venea cu cele mai "urate" mere,bătătorite si uneori jumatate stricate.Nu avea bănuți sa cumpere cele mai frumoase mere asa ca lua mereu pe cele puțin stricate.
Am întins mâna si am luat mărul din mana batranei iar ia ma prins cu o forță inimaginabila.
-Trebuie sa scapi de el altfel,întreaga lume va arde din fundul pământului!!!mi-a spus ea
-Dar ce tot spune-ti???
-Nu sti nimic asa e?
-Nu,nu inteleg despre ce vorbiți!ii spun eu privind-o nedumerită
