Eşti fenomenală! (Finalizată)

3

Ne facem intrarea în stilul nostru caracteristic, adică eu cu zâmbetul larg pe buze, Anda cu aerul ei superior dar interesant, Raluca cu aura ei plina de sex-appel, iar Silvia afișând o buna dispoziție molipsitoare. Suntem patru tipe sexy și asta îi face pe toți cei din sală, să își întoarcă ochii către noi. Nici nu stiu la care se uita mai degraba, dar nici nu mai conteaza. Suntem fenomenale. Suntem misto. Asta ni se intampla inca de pe timpul facultatii, chiar daca Silvia nu era atunci cu noi. Pe unde mergeam în clipa in care treceam pragul incaperii, acaparam toate privirile. Na, ce sa zic, minunat sentiment. Mai ales pentru una ca mine, care nu are o parere chiar atat de buna despre aspectul ei fizic.

Ma uit cu disperare dupa Bogdan, insa nu-l zaresc. Silvia o vede pe mama si se duce catre ea razand. Ii fac si eu un semn discret cu mana, dar imi continui periplu printre mese, incercand sa-mi localizez logodnicul. Inaintez cu grija printre invitati si constat cu stupoare, ca nu cunosc mai mult de jumatate din cei prezenti. Undeva intr-un colt sunt cativa cunoscuti de la facultate, vorbesc si rad destul de tare. Raluca si Anda pornesc catre ei, nu inainte de a ma intreba daca ma descurc. Le raspund cu jumatate de gura ca da si pastrez aparentele unei situatii aflate sub control, chiar daca nu ma simt chiar in largul meu. Fetele imi zambesc complice, nefacandu-si griji de starea mea si ma lasa singura.

Sala arată destul de drăguț. Nu mi-am făcut griji niciodata de alegerile pe care le va face Bogdan. El s-a ocupat de tot ce inseamna organizare si asta nu pentru ca nu am vrut si eu sa ma implic, dar am fost foarte prinsa sa-mi caut un job. Chiar luni dimineata voi merge la un prim interviu.

In stanga undeva, este un grup de oameni trecuti de jumatatea vietii si ma intreb daca printre ei sunt si viitorii mei socrii. Nu am de unde sa stiu, nu am avut inspiratia sa-i cer sa-mi arate o poza cu ei, asa ca efectiv in mintea mea este un blank total.

Sunt cu ochii in toate partile incercand sa-l vad pe Bogdan. Aproape am dat inconjurul salii si el este de negasit.

Ma indrept catre mama si tata, care din cate imi dau seama se simt foarte bine, pentru ca zambesc si discuta degajat, cu un cuplu pe care nu-l cunosc.

Prinsa in gandurile mele, simt cum cineva ma prinde de mana. Un fior imi strabate instantaneu trupul ca si cum as fi fost curentata si ma intorc vesela crezand ca este Bogdan.

-Unde te grabesti asa? aud o voce gajaita.

Ma rasucesc brusc dar in fata mea nu este Bogdan. Ridic privirea spre el (pentru ca este un el) si raman cu gura cascata. Barbatul din fata mea este atat de frumos incat iti taie rasuflarea. Ceea ce m-a frapat si m-a lasat fara suflu au fost ochii lui. Nu cred ca am mai vazut vreodata asemenea culoare. Nu reusesc sa disting daca sunt albastri sau verzi, dar sunt atat de frumosi, incat privindu-i imi simt pielea ca de gaina. Este inalt, pare chiar mai inalt decat Bogdan, intuiesc undeva la 1,80, daca nu si mai bine. Este brunet, tuns periuta. Culoarea pielii lui este diferita si spun asta pentru ca imi pare a fi metis. Are barba. Aici seamana cu Bogdan pentru ca si el are barba.

Ce ma intriga foarte tare este culoarea pielii lui.

O fi oare bronzat, sau chiar este mulatru?

Nu am mai intalnit pana acum vreun mulatru.

Inghit in sec si privirea imi coboara pe gura sa. Stiti reclamele acelea unde un el vorbeste senzual si are niste buze de te imbie la sarutat? E... cam asa sunt buzele lui. Groase si apetisante si...

Doamne, ce dracu tot spun aici?

Inghit in sec, incercand sa-mi mut privirea si sa fiu impasibila.

Par probabil surpinsa si asta il amuza. Fara sa imi dea drumul la mana, zambind strengareste, incepe sa spuna:

-Ti-ai fi dorit sa fie altcineva? Pe cine cauti, papusa?