Eşti fenomenală! (Finalizată)

31-Epilog

Dupa sase luni

-N-ai voie sa vezi mireasa înainte de nunta, spune Anda ținând cu piciorul ușa ce desparte dormitorul unde mă aflu, de camera lui Sergiu.

-Stiu, dar trebui sa vorbesc cu ea.

-Du-te si te culca, Sergiu. Vorbiti maine dimineata, orice ai de spus cred ca mai poate astepta, nu?

-Poate... dar trebuie sa o vad, intelegi?

-Inteleg, dar tot nu-ti dau drumul să intri. Fa potecă spre camera ta si lasa-ne în pace.

După câteva secunde de liniste, pasii lui Sergiu se aud cum se indeparteaza de usa, iar noi toate patru incepem sa chicotim.

-Relelor ce sunteti, le spun printre rasete. Poate este nelinistit. Poate voia sa-mi spuna ceva important.

-E lasa draga ca stim noi ce vrea sa-ti spuna. Vrea sa-ti arate pentru ultima data cum arata maciuca de burlac. De maine o gusti pe aia de barbat insurat.

-Ha. Ce aiurea suna, zice Anda razand.

Maine este nunta mea, a mea si a lui Sergiu, ma rog, cununia civila pentru ca nunta a ramas sa o facem la vara in Constanta.

Dupa ziua in care s-au clarificat toate problemele, am fost pe deplin fericita. Mama isi facea griji pentru mine, dar am linistit-o spunandu-i ca n-am fost nicicand mai bine. Si era adevarat.

Tot weekendul acela am facut dragoste ca apucatii... Luni dimineata cand am mers la scoala, Gabriela, a crezut ca am cazut din copac de merg asa cracanata. Bineinteles ca n-am avut curaj sa-i spun care era adevaratul motiv.

Suntem de nedespartit din ziua aceea. Am petrecut cele mai frumoase luni din viata mea. Sergiu este exact asta cum mi-am dorit si daca stau sa ma gandesc... este chiar mai mult. Cand m-a cerut in casatorie, am crezut pur si simplu ca visez. Mai tineti minte cand va spuneam de muzica in surdina si voce guturala, sexy? Le-a avut pe toate. La sfarsitul verii, am mers impreuna la mare. Intr-o seara ne-am despartit de grup si am plecat sa ne plimbam pe plaja. Eu am crezut ca totul este spontan, dar pe urma am aflat ca toata lumea conspirase pe la spatele meu pentru aceasta surpriza. Era prima data cand intradevar am fost lucrata pe la spate. Pe malul marii ne astepta o masa cu doua scaune, cu muzica in surdina, amestecata cu sunetul inconfundabil al valurilor ce se spargeau de tarm. Am baut șampanie si am mancat capsuni cu frisca. Inelul a fost agatat intr-un trandafir pe care mi l-a oferit dupa ce m-a invitat la dans. Cum s-a terminat melodia "Incredible"a lui Celine Dion, Sergiu s-a așezat in genunchi si cu acelasi glas gajait care imi agita simturile mi-a spus: " Esti cea mai minunata femeie! Nu concep sa traiesc nicio clipa departe de tine. Vrei sa fii sotia mea?"

Cu stangacie in glas, i-am raspuns ca da si niciodata nu am fost mai sigura de un lucru. Il iubeam. Il iubesc. Este jumatatea mea.

Casatoria nu a fost o suprinza pentru nimeni. Locuim impreuna, in apartamentul lui, inca din acel weekend, asa ca legamantul nostru a fost oarecum previzibil.

Nici macar pentru familia lui Sergiu nu a fost ceva surprinzator. Totul intre noi s-a miscat atat de repede incat m-as fi asteptat sa aud lozinci de genul:" de ce va grabiti?". "sunteti tineri", "abia va cunoasteti"... insa nu... toata lumea ne-a incurajat si ne-a sustinut. Tata s-a mutat cu serviciul la firma lui Sergiu. Acum sunt parteneri. Daca nu-mi erau de ajuns doi avocati in familie, acum am parte de trei.

De Bogdan nu mai stim nimic pentru ca dupa ce i-am dat papucii, a doua sau a treia zi a plecat la Londra, unde am aflat ulterior ca s-a casatorit cu Monica. Cred ca este fericit. Nu m-a mai cautat dupa acel email si chiar ii sunt recunoscatoare pentru asta.

-Alooo, la ce visezi? ma intreaba Anda, asezandu-se pe pat langa mine.

-La cum au decurs lucrurile... nici nu-mi vine sa cred, spun emotionata.