18

9.6K 689 111
                                    

După câteva zeci de minute în care am discutat banalitati și în care "ispita" a catadicsit sa-si tragă pe el un tricou, am fost invitați să vedem apartamentul.

Sergiu sună la soneria de deasupra ușii cu numărul 10, cu aceeasi mutra aroganta pe care o are în cea mai mare parte a timpului. Mă întreb dacă nu-l dor muschii fetei sa-si mentina ranjetul asta increzut. Bogdan ma tine de mana strans de parca ar vrea sa fie sigur ca nu o iau la sanatoasa. Lucru care oricum nu am de gand sa-l fac, indiferent cat de ingrozitor este apartamentul. Un domn intre doua varste, cred ca este de seama cu tata, ne deschide cu zambetul pe buze.

-Buna ziua, bine ati venit! Poftiti! ne spune acesta politicos facandu-ne loc pe langa el sa putem trece. Bogdan imi da drumul la mana si intra entuziasmat in hol, lasandu-ma in urma lui. "Na, cam atat a durat tandreturile noastre. A uitat ca exist!"

Sergiu isi aseaza o mana pe mijlocul meu, soptindu-mi la ureche "O sa-ti placa apartamentul!"

Dintr-o data gandul sa fiu in preajma lui zilnic nu mi se mai pare atat de infricosator. Din contra privesc totul mult mai degajat. Aleg sa nu-i raspund si intru in casa, mult mai relaxata.

Intradevar apartamentul este foarte frumos. Exact cum l-a descris Sergiu. Livingul este identic cu al lui, doar ca altfel amenajat. Nu are fotolii, ci doar o canapea simpla pe unul dintre pereti. Nu are covor, ci o mocheta de culoare inchisa care imbraca toata podeaua. Nu are perdele si nici draperii, ci jaluzele verticale tot de culoare inchisa. Este un apartament tipic de burlac, dar cu cateva mici schimbari il pot amenaja sa devina un camin in care sa ma simt bine. Imi place pana acum. Dormitorul matrimonial este micut, dar elegant. Are un pat de mijloc, o oglinda, doua noptiere, un dulap si cam atat. Nu tu nimic chicios, nu tu nimic stralucitor ci totul exact asa cum trebuie sa fie. Asa norocoasa sa fiu?

-Iti place? ma intreaba Bogdan venind langa mine.

"Ha, na ca si-a amintit de mine!"

-Daca imi place? Il ador, ii zic chicotind.

-Perfect, deci... il luam?

-Da, daca si tu esti de acord! Vreau!

-Super, merg sa stabilesc cu domnul Emanuel ultimele detalii cu privire la contract.

Se intoarce spre living acolo unde proprietarul ne astepta sa ne decidem. Nu aud ce vorbesc pentru ca inca imi plimb privirea prin casa. Am vazut baia, care imi pare foarte draguta, chiar daca este micuta. Nu are cada, ci cabina de dus, dar nu e un inconvenient. Cand vreau si am chef de cada, dau o fuga pana la mama. De aici pana la ai mei fac zece minute pe jos. A zis bine Sergiu ca suntem vecini. Dintotdeauna am fost vecini.

Ma intorc sa ies din baie si ma lovesc de Sergiu care sta rezemat de tocul usii cu mainile in buzunare, privindu-ma amuzat.

-Deci? Iti place?

Il privesc fix in ochi si chiar daca stiu ca asta il va face sa se umfle in pene nu pot sa nu-i raspund sincer.

-O ador! Este minunata!

-Cu placere, spune ranjind.

"E asta ma enerveaza pe mine la el. Faptul ca este atat de plin de el. Atat de arogant."

Il sfredelesc cu privirea si apoi venindu-mi o ideea tampita incep sa mustacesc.

-N-o sa ma culc cu tine pentru asta! ii zic si mai ca ma bufneste rasul cand vad cum ii cade fata.

Dupa cateva secunde in care ma gandesc ca nu-mi va raspunde, ii aud vocea gajaita fluturandu-mi in ureche.

-Nu-i nimic, ca nici eu nu te gasesc atragatoare!

Eşti fenomenală! (Finalizată)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum