Legată de gât cu eșarfa neagră
a destinului îmi atârna spiritul,
suspendat în avionul infernului
și șopârlele raiului urcau grăbite,
pe scara șubrezită din lemn
pentru a îmi înfige,
în măruntaiele creierului
furca din sticlă a demonilor.
Dansam de mâna cu monstrul verde,
ale cărui bale de catifea curgeau
printre dinții metalici și cariați,
de scheletele trecutului
ascunse în șifonierul prezentului.
Și respirația lui de cadavru spulbera
parfumul de legendă al minciunilor,
mănușile carnavalului cădeau pe rând,
cortina era sărutată cu forța
de scena aprinsă cu torța,
iar actorii tocați în ghearele
știrbite de veninul uman.
Dar monstrul zugrăvit de imaginație
devine chipul uman când setea,
transformă lacul în nisipul
care îneacă peștele lăcomiei.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
YOU ARE READING
Furtună de stele
PoetryPlutește deasupra unei furtuni de stele, un suflet rătăcitor și scrie cuvinte de dor, cu cerneală de nor, pe filele unei cărți de viață. Să zburăm prin universul viselor!
