În portocaliul ramurilor de îndoială
navigau punctele din cioburi pufoase,
crăpăturile țesute pe sfera conștiinței
erau acoperite cu cimentul dorințelor stinse.
Bucățile tavanului scufundau pânzele viselor,
iar peștii roz înotau prin găurile vâslelor ponosite,
undele de șoc trimise în smalțul tapiseriei de fier
dezintegrau diadema cuielor sângeroase.
Bătăturile sapei în coada zilelor irosite
redau scheletul regretelor văruite,
cu gletul dubios al măștilor din rigips
nuanța adevărului pălea în soare,
doar șifonierul vesel roadea
faianța urletelor tăcute.
YOU ARE READING
Furtună de stele
PoetryPlutește deasupra unei furtuni de stele, un suflet rătăcitor și scrie cuvinte de dor, cu cerneală de nor, pe filele unei cărți de viață. Să zburăm prin universul viselor!