Fantoma viselor trecute
purta pe cap o coroană de flori
și albastrul cerului,
se ascundea în scobitura
umerilor ei transparenți,
doar conturul sprâncenelor,
strâmb trasat cu un cărbune
lăsa la iveală cadavrul
privirilor trecute,
tortura amintirilor renăștea
când lumina în fereastră bătea,
dimineața, apoi, mirajul se stingea.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
YOU ARE READING
Furtună de stele
PoetryPlutește deasupra unei furtuni de stele, un suflet rătăcitor și scrie cuvinte de dor, cu cerneală de nor, pe filele unei cărți de viață. Să zburăm prin universul viselor!
