Last Breath

6. Confuza

Mi-am deschis ochii incet , renuntand la cel mai bun somn pe care l-am avut vreodata din cauza unor zgomote . Ma simteam bine , insa ceva parea nelalocul lui. Am privit in jur si am vazut peretii albi , mobila clasica de mahon. Camera simpla cu perdele albe care fluturau datorita vantului ce isi facea simtita prezenta prin geamul larg deschis. Eram in camera Marshei , nu in camera mea cum obisnuiam sa fiu. Ce caut eu aici ?

M-am ridicat din pat si ma gandesc ca ma va paste o raceala in curand pentru ca am dormit cu fereastra larg deschisa si sunt neinvelita. Mi-am trecut mana prin parul care surprinzator era matasos , nu incurcat intr-o mie de noduri ca in fiecare dimineata. Poate ca produsele pe care le folosesc de ceva timp isi fac in sfarsit treaba. Uitandu-ma mai bine am observat ca dormisem imbracata in haine de zi. Oare am adormit beata ? Asta ar explica cel mai bine de ce sunt in alta camera decat in a mea. Bine ca Marsha e plecata.

Stand pe marginea patului cu capul in maini ma gandeam la ce s-a intamplat si nu imi puteam aminti , cand am auzit zgarieturi in usa. Mi-am inclinat capul intr-o parte , incercand sa inregistrez mai bine sunetul si sa il identific. Am auzit pe cineva strigand :

- Ce mai e ?

Vocea se apropia din ce in ce mai mult , iar eu m-am ridicat in sfarsit in picioare si m-am indreptat cu pasi mici spre usa. Brusc aceasta s-a deschis , iar miorlaielile cu care eram atat de obisnuita au umplut camera. Cel care a deschis era chiar tata , ceea ce m-a mirat la ora asta a diminetii. E dimineata , nu ? Mai mult ma uimeste de ce e acasa.

Candy ma privea cu interes si miorlaia la fiecare cinci secunde. Coada i se misca jucaus prin aer. De parca nu m-ar mai fi vazut de un secol. Am vrut sa ma indrept spre ea si sa o mangai , insa cuvintele care le-a rostit tata m-au inghetat pe loc.

- Ce e ? Nu vezi ca nu e nimeni ? Aminteste-mi Marie ! De ce mai tinem pisica asta in casa ? a zis tata vizibil iritat de voiosia ghemotocului de blana alba ca zapada. Eu oare ce sunt aici ? Obiect de mobilier ?

Acum daca il privesc mai bine vedeam cat de obosit arata. Cearcanele de sub ochi erau mai evidente decat oricand , iar ridurile cioplite de vreme in piele mai proeminente de fiecare data cand se incrunta.
Inainte sa ii raspund eu cu sarcasmul meu ucigator altcineva a facut-o.

- Pentru ca e ultima amintire de la Layla. Cea mai vie , l-am auzit pe Jo raspunzand in timp ce imi puteam imagina cum isi dadea ochii peste cap.

-Cea mai vie ? am repetat eu papagaliceste. Dar Candy e pisica mea! Ti se pare ca o poti duce de langa mine ? Am mai discutat asta tata si nu va voi lasa sa--

- Desi as tine sa fiu de acord cu tine Jossie , cred ca tatal rau are dreptate ,am fost eu intrerupta de o voce feminina necunoscuta.

- Jossie ? am gandit eu cu voce tare in timp ce imi aratam pe buna dreptate dezgustul. Asta ar trebui sa fie vreo porecla ?

- Pisica asta nu v-ar lasa sa treceti peste tot ce s-a intamplat. V-ar aminti in fiecare moment de Layla . E greu de suportat , a continuat acea voce sa vorbeasca . Era ferma , insa parea tanara. In pragul usii a aparut o fata cu parul de un brunet stralucitor in razele soarelui , de parca ar fi fost dintr-o reclama la produse de coafat . Era inalta cat tata si avea trupul sculptat. Nu doar ca avea parul ca in reclame , dar mai avea si stofa de fotomodel.

- Ma scuzi , dar cine mai esti si tu ? am lasat eu gura sa mi-o ia pe dinainte. Ti se pare ca sunt ca o amintire daca ti-ai facut tu apartitia...cu ...cu... parul tau si cu zambetul ala de Colgate ? Sper ca te platesc bine din reclame , am zis incrucisandu-mi bratele.

Clar nu cea mai buna defensiva a mea , insa nici ca a afectat-o. Cu incredere a trecut pe langa tata care tocmai mima un " Multumesc Domnului ca in sfarsit cineva e de acord cu mine in casa asta " si s-a aplecat spre Candy, care se rostogolea la picioarele mele asteptand ca eu sa reactionez. Eu eram insa prea absorbita de toata șarada asta. Cand bruneta a luat-o pe Candy de langa mine aceasta de agita ca si cand ar fi stransa intr-o menghina. Fata era totusi destul de inteligenta incat sa o tina cat de departe putea pe pisica ce incerca sa o faca ferfelița ca un copil care cioparteste un ziar.