Catusele Iubirii Noastre (Finalizata)

Capitolul 18

                                               Stau pe canapeaua lui Aiden de o ora si plang. Sunt genul de persoana care nu crede pana nu vede dar acum ,si cu dovada in fata si nu cred. Imi este imposibil de asimilat ceea ce am vazut cu ceea ce vrea sa creada inima sau mintea mea ca au vazut. Inima imi spune ca el ma iubeste si nu e cum pare-desi intotdeauna cand spunem ca nu e cum pare este exact asa,iar mintea mea instita ca am fost si sunt o proasta ca l-am crezut.

Dar gata! Intotdeauna am urat protagonistele ce se impacau imediat cu iubirea lor. Eu nu sunt asa! Nimeni si nimic-nici macar iubirea- nu ma va face sa-mi schimb parerea. Christian e un porc misogin si un nesimtit ce se gandeste doar la el si la placerile lui.Si cu asta imi sterg lacrimile si nasul. Nu pot plange pentru un...un tampit.

- Iti multumesc inca o data ca ati fost buni cu mine si m-ati primit aici,la voi.le spun eu Sarei si lui Aiden ce stau de o parte si alta a mea. Dupa ce am fugit din biroul lui Christian-si dupa ce am observat ca nu va veni dupa mine as cum am crezut- am stiut ca nu ma pot duce acasa deoarece acolo ma va cauta prima data.

- Ti-am spus si iti mai spun. Inceteaza cu scuzele! Esti prietena noastra si cu asta punct. Si fie vorba intre noi, nu vreau sa par genul ala de prietena dar nu l-am placut prea mult pe Christian din clipa in care a adus-o pe blonda aia oxigenata cu noi la cina.imi impartaseste Sara una din parerile ei,opinie ce-mi aduce un zambet mic pe buze.

- Da nici mie.isi sustine Aiden iubita. Ei doi sunt asa de draguti impreuna...

- Stiti ce? Am plans destul! Nu o voi mai face pentru el. Am nevoie de o schimbare radicala.spun primul lucru care-mi trece prin minte.

- Da! Asta ar fi super. Sara deja batea din palme si era entuziasmata. Un zambet mic mi-a inflorit pe buze pana cand realiatea m-a lovit.

- Dar stai, nu am niciun ban...

- Nu-i nimic. Te imprumutam noi,daca vrei.

- Ehh... Cum sa fac asa ceva...

- Haide mai! Daca vrei mi-i poti returna la primul salariu...

-Da. e o idee buna. Haide ce mai stam? si astea fiind spuse ne-am ridicat,ne-am imbracat afara fiind destul de frig si ne-am indreptat spre statia de autobuz.

Drumul pana la mall a fost destul de scurt, Sara atragandu-mi atentia mereu probabil pentru a  nu ma gandi la Christian si Piper la el in birou. Ea in bratele lui si sarutandu-l iar el... 

NU! Stai Rebecca ce dracu faci?

Primul lucru pe care l-am facut a fost sa ma vopsesc. Exact. Nu mai sunt blonda ci satena. Nu e schimbare prea mare dar pentru mine e enorm mai ales ca acum nu mai sunt blonda deci nu mai seman cu Piper.

Al doilea a fost sa-mi iau cam zece centimetri din varfuri,acum parul meu fiind pana la sani. Din nou nu e o diferenta prea mare,adica nici nu se prea observa.

Cumparaturi am decis sa nu fac avand in vedere faptul ca voi pleca de la Christian de acasa deci nu am unde sa-mi  tin lucrurile. Dar chiar unde ma voi duce? Dar de-ar fi sa dorm pe drumuri si la el nu ma mai intorc. Asta e sigur.

Ne-am oprit la un starbucks si ne-am luat cate un expreso lung pentru ca aveam nevoi de energie si cofeina ne poate oferi. In plus mi-am luat si un pachet de tigari. Nu am mai fumat de prin liceu dar nu m-am lasat niciodata. Doar pentru ca nu am mai fumat nu inseamna ca nu o voi mai face. Am iesit afara hotarandu-ne sa mergem spre casa pe jos,aerul rece facandu-ne bine. Dupa prima tigare eram asa de ametita incat aproape am cazut pe Sara. Dar dupa jumatate din pachet- stiu fumez mult- nu mai aveam nicio problema,puteam topai intr-un picior cu un ochi inchis.