Adopted?! *pauza*

Capitolul 23

In urma altui cosmar am ramas fara somn. Am tot incercat sa ma fac sa adorm, dar am esuat, asa ca nu mi-a ramas altceva de facut decat sa stau pe laptop pana imi suna alarma care ma anunta ca trebuie sa ma pregatesc pentru o alta zi de scoala.

Aveam hainele si ghiozdanul pregatite de aseara. Deci mie imi ramanea doar sa ma imbrac si sa ma indrept inspre scoala. Asta daca nu o sa vrea vreunul din baieti sa ma duca la scoala.

Mi-am luat laptop-ul in brate si am intrat pe toate retelele de socializare pe care le detin.
In aceasta perioada pot spune ca m-am mai familiarizat cu internetul si cu diferite aplicatii.

Ceasul indica ora 5:30 a.m, asta inseamna ca mai am mai bine de o ora jumatate pana trebuie sa plec la liceu.
Mi-am pus niste melodii pe fundal si am inceput sa imi pierd timpul pe Twitter.

Usor usor a trecut timpul, iar eu am fost nevoita sa ma ridic din pozitia comoda in care stateam, si sa ma duc spre sifonier si sa ma imbrac cu hainele alese de aseara. Si anume: un tricou negru, hanoracul meu gri, si o pereche de blugi albastru-inchis, ceva obisnuit pentru mine.
Dupa ce am fost gata mi-am luat ghiozdanul si telefonul, dupa care am coborat in living. Acolo am fost intampinata de un Niall care avea foarte multa energie.

Niall: neataa.

Eu: neata? Spun oarecum confuza, ce-i cu tine treaz la ora asta?

Niall: pai trebuia sa te duca cineva la liceu. Asa ca m-am oferit eu.

Eu: nu stiam ca si tu ai permis de conducere.

Niall: toti avem. Doar ca Louis e cel care conduce cel mai mult dintre noi, pentru ca e mai experimentat. Vai ce sa zic, zice si isi da ochii peste cap.

Gestul lui m-a facut sa rad putin.

Eu: atunci hai sa mergem. Nu vreau sa intarzi.

Niall: stai sa iti aduc pachetul, nu isi termina propozitia pentru ca intra in bucatarie.

Eu: dar nu trebuia sa te deranjezi.

Niall: nu a fost nici un deranj, stai linistita.

Imi intinde mica punguta iar mainile noastre se ating pentru cateva secunde. Niste fiori electrizanti mi-au strabatut tot corpul, si o senzatie placuta m-a cuprins. Am ignorat aceste lucruri pe motivul ca sunt prea obosita, iar corpul meu reactioneaza ciudat atunci cand ii e somn, si m-am indreptat spre intrare pentru a ma putea incalta cu ghetele mele.

Niall: mai pe seara s-ar putea sa ramai singura. Noi avem concert.

Eu: ok.

Niall: cred ca plecam in timpul sedintei tale cu Tom.

Eu: aha.

Niall: dar daca ai nevoie de ceva le poti suna pe fete, sau chiar si pe noi, daca e urgenta.

Eu: ma opresc din ce fac, Niall, ma descurc. Nu iti mai face atatea griji, nu mai sunt un copil mic.

Se uita in ochii mei pentru cateva secunde, dupa care aproba usor.

Niall: dar tot vreau sa ne suni in caz ca se intampla ceva.

Eu: ok ok.

Imi aranjez mai bine fularul dupa care iea din casa cu Niall pe urmele mele.
Ajungem in scurt timp la masina, iar Niall ca un gentelman ce e, imi deschide portiera. Am murmurat un "multumesc" dupa care m-am facut comoda pe scaun.

Niall: a zis Louis ca ti-ai facut un prieten nou.

Eu: nu stiu daca il pot numi tocmai prieten. De abia am vorbit odata cu el, dar da!