6.

5.5K 251 4
                                    

Stau de ceva timp in dresing si caut o rochie dar nu gasesc nimic.  La naiba. Cred ca am sa mor afundata in hainele astea. O fata ce avea in jur de 25 de ani intra in dresing.
-Buna ziua,  prințesă.
-Te rog,  nu imi mai spune asa,  eu sunt Brook,  tu cine esti? Ea se uita surpinsa la mine.
-Eu sunt Kaira. Am venit sa te ajut cu aranjatul.
-Bine,  eu nu ma descurc deloc.
-Deci,  tie ți s-ar potrivi aceasta rochie cu pantofi aia.  Spune si vine cu o rochie pana la genunchi de culoarea piersicii si niste pantofi crem.
-Da,  ai dreptate. Dupa ce ma îmbrac,  ma așez in fata unei oglinzi iar Kaira vine si ma machiaza.
-Sa nu ma faci stridenta ca un semafor,  te rog.
-Credema,  îți știu gusturile,  te-am ghicit. Imi face un machiaj deschis ce imi scotea in evidenta ochii. Aratam  bine. "Tu mereu arati bine,  frumoaso".  Este asa de enervant omul asta. "Nu sunt chiar om iubito".  Din nou,  la apelativul folosit înroșesc.
-Il iubește,  nu?  Spune Kaira visătoare.
-Ce? Raspund neintelegand ce vrea sa spună. -Il iubește pe Prinț.
-Ce, cum, nuu! De ce ai crede asta?
-Vad cum te inrosesti si zambesti cand comunici cu el. Este evident.
-Nu,  nu este adevărat,  eu ma gandeam la altceva.
-Daca spui tu. Începe sa ma irite Kaira. "Daca o minți,  normal ca te irita". Nu mint, da? "Daca spui tu". Mhh... Enervantule."La cat de des imi spui asa,  asta v-a deveni numele meu.". Rad la afirmatia sa si incep sa ma concentrez pe ce spune Kaira.

My vampire princeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum