My vampire prince

10.

Eu si Aiden eram foarte aproape unul de altul. Deodată,  la usa se aude un ciocănit puternic. Aiden maraie înfundat si spune.
-Cine mai este?
-Domnule, aveam o problema cu vârcolacii,  au intrat in grădină.
-Off,  vin. Imi mai lasa un sărut pe frunte iar apoi pleacă. Ce plictiseala. Ies din camera si ma plimb prin castel.  In fata mea apare Kaira.
-O,  buna,  spune ea entuziasmata.
-Hey.
-Nu te-am mai vazut de mult.
-Pai, am stat închisă in camera.
-Mda,  macar acum ai ieșit sa mai explorezi. Vrei gumă?
-Ma uit putin ciudat la ea deoarece nu ma asteptam sa spună asta iar apoi accept.
-Hai sa îți arat gradina.
-Pai... Din câte am inteles sunt vârcolaci pe acolo.
-Aa,  Aiden s-a ocupat deja de ei.
-Am,  bine,  hai. Kaira ma conduce pana la o usa mare de lemn si cand o deschide rămân masca. O grădină mare si crede se așterne in fata mea. Trandafiri de toate culorile imi acapareaza privirea. Soarele arzător lumina privelistea frumoasa.
-Wow.
-Kaira,  am nevoie de tine! Striga un vampir mai in vârstă.
-Vin acum.  Asteaptama aici sau ba nu. Am multa treaba deci ne vedem mai incolo. Perfect. Am ramas singura.  Ma plimb pe aleile grădinii in timp ce fac baloane din gumă. Dintr-o data,  o persoana cunoscut a isi face simtita prezenta.
-Mai ai gumă?  Aiden cu un rânjet mare sta acum la vreo doi metri de mine.
-Nu,  si chiar daca as mai fi avut, nu ti-as fi dat. Face o fata ca si cum ce am spus eu ar fi fost o provocare. Si pentru a nu stiu câtă oară se apropie de mine. Fata lui era putin schimbata. Avea un rânjet putin diferit.  Punea ceva la cale. E in fata mea. Se uita adânc in ochii mei si un sentiment ciudat isi face aparitia in stomacul meu. Deodată buzele sale se napustesc asupra alor mele. Începe un sărut salbatic iar apoi o lupta pentru supremație. La finalul sarutului ceva e ciudat. Nu mai am guma. Il vad pe Aiden cum o mesteca liniștit.
-Hei,  era a mea!!!
-Vrei sa ti-o dau inapoi. Spune el cu ranjetul sau specific pe fata.
-Am sa spun pas. Stai putin, vampiri nu pot sta in soare.
-Eu da.  Eu sunt printul vampirilor,  pot sa fac multe.
-Nu puteai sa o spui cu mai putina aroganta?
-Nu. Spune iar de data asta afiseaza un zâmbet,  nu un rânjet. E asa de dragut.
-Ba nu,  nu sunt!
-Ooo... Ba da!