O noua alegere

15.8K 653 9
                                    

      Nu pot descrie in cuvinte  amalgamul de  sentimente  care a pus stapanire pe mine. Erau toate amestecate si intortocheate in asa fel incat nu puteam sa imi dau seama care predomina. Inima mea batea foarte tare iar privirea nerabdatoare a barbatului din fata mea nu ma ajuta sa ma calmez deloc. Eu chiar imi doream acele lucruri si eram sigura ca el nu mi le cere doar de fatada. Imi era si frica in acelasi timp de viitorul care ne astepta impreuna, nu eram infricosata de faptul ca sentimentele sale pentru mine s-ar putea schimba ci mai mult de faptul ca o anumita persoana va incerca sa ne desparta iar eu nu as fi atat de puternica incat sa fac fata situatiei. Ochii mei ii cercetau fiecare trasatura a fetei si ma minunam cum de putea fi atat de frumos si mai ales sa fie al meu. Mi-am muscat buza si i-am raspuns

- Promiti sa nu porti costum alb la nunta ?

Ochii lui sclipeau mai tare decat stele de pe cer. Un chicot i-a scapat printre buze

-Da, promit daca promiti ca nu ai sa ma lasi sa astept mult in fata altarului.

Am izbucnit intr-un ras atat de puternic de m-ar fi putu auzi si cel mai indepartat animal din padure

-Am sa fac tot posibilul, dar nu pot promit nimic

-Sa nu indraznesti sa imi dai emotii de astea , se aproprie de urechea mea si imi sopteste inainte sa o muste jucaus, ca nu ai sa mai poti merge  normal luni bune.

Am inghitit in sec si m-am uitat uimita la el. Edward a inceput sa rada de fata mea iar eu mai aveam putin si cedam instinctului de a scoate limba la el. Se ridica de pe mine si imi da mana ajutandu-ma sa ma pun pe picioare.

- Haide la somn! Maine avem atatea de facut iar eu am nevoie de tine odihnita imi spune in timp ce urcam scarile spre camera noastra. Isi da pantalonii jos iar eu nu ma pot abtine sa nu ma delectez cu corpul lui. Mama draga, trebuie sa recunosti ca esti al dracului de norocoasa. Unde gaseai tu un specimen masculin la fel de...acceptabil. 

- Papusa , stiu ca sunt o frumusete rara , dar chiar nu trebuie sa imi confirmi asta in fiecare zi imi spune el in timp ce isi scotea pantalonii si i-a aruncat pe spatarul scaunului

-Vezi ca ti se urca la cap! Esti chiar uratel, noroc de mine ca m-am uitat la tine, altfel nu stiu cine te mai lua pe tine de barbat. Imi este putintel mila de tine, dar numai putintel. M-am uitat urat la el si m-am bagat in pat, intorcandu-ma cu spatele la el. 

Am simtit salteaua cum s-a lasat sub greutatea lui. Stai ca vrea sa se razbune, bravoo, esti desteapta, meriti un Nobel!. M-am facut micuta sub patura si am asteptat cuminte sa inceapa uraganul. 

- Deci.....iti este mila de mine si m-ai luat de barbat numai ca ai vrut sa faci un act de caritate? Hmmm, ma tem ca trebuie sa imi refac reputatia. Mana lui urca usor spre sanii mei iar buzele sale erau lipite de gatul meu, sugand si muscand ici colo. 

Deodata m-am trezit cu el deasupra mea blocata , fara sa pot face nimic . 

-Ce vrei sa faci? il intreb eu 

-Imi repar reputatia , nu se vede? Atunci incepe sa ma gadile, iar eu de abia daca mai puteam sa respir normal. Si-a incheiat tortura numai cand a vazut ca numai aveam cum sa respir din cauza rasului. M-a tras la pieptul sau iar bataile inimii lui era singurele sunete pe care le auzeam in intreaga camera. M-am ghemuit mai bine in bratele sale, exact ca un copil mic si somnul a pus stapanire pe mine. Inainte sa adorm mi-am ridicat capul si m-am uitat la chipul sau frumos si la ochii lui inchisi

- Chiar esti urat i-am soptit, dar esti al meu!

Pieptul lui a vibrat sub capul meu . 

AtractieWhere stories live. Discover now