Am ajuns, am ajuns cu greu în această încăpere uriașă. Peste tot unde te plimbai dădeai de bodyguarzi și de diferiți angajați de ai lui Vlad. Omul ăsta nu are ce face mai bun cu banii?
Stai, acum am o întrebare. De ce a venit la facultatea asta când el are sute de mii de bani. Adică serios, eu nu m-aș întoarce la facultate.- Simte-te ca acasă, îmi spune acesta făcându-mă să ies gândurile mele.
- Asta chiar va fi o mare provocare, spun dându-mi ochii peste cap când văd câte camere are acest apartament.
- Unde stau? îl întreb stingând liniștea.
- Chiar aici, spune arătând spre o cameră deja ocupată.
- Deja stă cineva aici.
- Acum vor sta două persoane aici, spune acesta rânjind.
- Drăguță, hai să lămurim ceva. Eu am venit aici doar ca să nu stau pe străzi, deși nu era mare lucru. Dacă am venit aici, doar din singurul motiv că nu am unde să stau, asta nu înseamnă că voi sta în cameră cu un străin.
- Nu sunt un străin.
- Nu, deloc. Scuze. Tu ești o supervedetă cu bani, corect.
- Te-aș ruga să nu mai comentezi și să-ți așezi lucrurile în camera noastră, spune acesta perfect calm.
Mârâi la cele spuse și îmi așez lucrurile în dulapul deja golit. Nu aveam chef de ceartă, mă simt mult prea obosită și fără vlagă. Nu vreau să mă cert, plus că până la urma urmelor nici nu e casa mea.
***
Telefonul îmi vibrează ceea ce mă anunță că am primit un mesaj. Vlad fiind lângă mine vede acel mesaj și se strâmbă când citește de cine e trimis.
- Încetează! Deja l-ai făcut praf! spun într-un fel calm și în alt fel nervos.
Nu reacționează cu nimic și continuă să se uită la televizorul acela imens. Mă dau cu câteva mișcări mai într-o parte și îi răspund lui Alex.
"Bună Daria."
"Hei Alex, ce faci?"
"Sunt mai bine, tu?"
"Pe acasă."
"Pot veni o fugă pe acolo?"
"Ă, nu poți. Trebuie să mă spăl și trebuie să învăț."
"Ah, bine, atunci pe mâine."
"Pe mâine atunci."
"Seară faină."
Nu puteam să-i spun că m-am mutat într-un fel cu cel care aproape l-a omorât. Nu e corect să afle, nu e corect ce s-a întâmplat. Dar mai nou ce e corect aici?
- La ce te gândești? mă întrerupe Vlad din gânduri.
- La găini.
- Mai exact la puicuțe? Adică tu? spune rânjind.
- Cretinule! spun deja enervată. Eu am venit aici doar pentru a avea unde să dorm! Nu ca să îți bați tu joc de mine sau să profiți fizic de mine.
- Cine a zis că am să profit de tine? O să vrei singură asta, spune zâmbind cu subînțeles.
- Hai mă lași, deja devii mai rău decât un copil, spun dându-mi iar ochii peste cap.
- Dacă tot am devenit mai rău ca un copil, atunci hai să ne jucăm.
_____________________________________________________
Panananananna, scuze nu m am putut abtine:)))))))))))
Capitol editat :))) ok pa
CITEȘTI
Dintr-un simplu mesaj - Vlad Munteanu✔
Short Story"Fie! Nu mai pot nega! Da, da Vlad, te iubesc! Și nu pot trăi fără tine! Ai devenit un drog, unul puternic și irezistibil." Toată povestea lor încep dintr-un simplu mesaj. Unul care pentru ea era unul banal, dar peste un timp își va da seama că e ma...