Capitolul 41

6.1K 440 17
                                    

      Camryn

   Mama și tata m-au anunțat că o să fie plecați tot weekendul.
   Vestea că or să fie departe câteva zile, m-a bucurat mai tare decât ar fi trebuit.
   Vineri, pe la prânz, mi-am deschis telefonul. M-am uitat prin agendă.
   Alba plecase și nu știam când o să se mai întoarcă.
   Ben nu era în cele mai bune momente.
   Julia, nici măcar nu pot să spun că prietenia noastră a fost ceva mai mult decât superficial.
   Am închis ochii și am trecut de numele lui Braden.
   Până la urmă, m-am oprit la Justin.
Am apăsat pe butonul de apelare.

***

O oră mai târziu, Justin a apărut la mine la ușă cu o pungă de cumpărături plină:
-Ce e cu alea? am întrebat eu când a intrat
-Mă gândeam că am putea găti ceva pentru cină. Ar putea fi distractiv.
-Da. Dacă vrei să dai foc bucătăriei.
-De fapt, mă pricep destul de bine să gătesc.
Am ridicat surprinsă din sprâncene:
-Vorbești serios?
-El a dat din cap. Haide, să mergem în bucătărie și să îți demonstrez ce pot face mâinile astea!
A râs când și-a dat seama cum a sunat ceea ce a spus:
-In regulă, nu am vrut să o spun ca pe o aluzie. Chiar am să îți arăt cât de bine știu să gătesc. Dar faza cu mâinile, rămâne valabilă pentru mai târziu, dacă simțiti nevoia.
Mi-am dat ochii peste cap:
-Sunt bine, mersi.
-In regulă. Dar dacă te răzgândești, nu ezita să mă anunți. Sunt o persoană deschisă la minte și iertătoare.
Mi-am dat din nou ochii peste cap și l-am împins în bucătărie.
Să spun că l-am ajutat pe Justin în bucătărie, ar fi puțin cam mult.
De fapt, am stat cocotațată pe blat și l-am urmărit pe el cum gătește. Mișcările sale erau atât de sigure și precise încât mă simțeam de parcă aș fi urmărit un show culinar.
A luat o bucățică de sparanghel din garnitura pe care o prepara și mi l-a dat să îl gust:
-E bun.
Cum putea să facă o legumă să aibe un gust atât de bun. Justin a rânjit si s-a întors la cele trei oale pe care le avea pe foc:
- Sunt aproape gata. Ar trebuit să mai dureze vreo 10 minute.
Am sărit de pe blat:
-In regulă. Acum că m-am convins că nu o să dai foc bucătăriei, e în regulă dacă merg să fac un duș până când termini tu aici?
El a dat din mână:
-Sigur!
Când am ajuns la scări m-a strigat:
-Camryn?
-Da?
-Să mă anunți, dacă ai nevoie de ajutor cu dușul, vreau să spun.
Mi-am dat capul pe spate și am râs și l-am auzit și pe el râzând din bucătarie.
M-am dus în baie și m-am dezbrăcat. M-am băgat la duș și m-am spălat și pe cap. Când am ieșit, mi-am șters părul umed cu un prosop și abea am apucat să îmi trag pe mine o pereche de chiloți când auzit soneria.
Mi-am tras în grabă un tricou pe mine iar picioarele goald mi-au lipăit pe podea când am traversat holul și apoi am coborât scările.
Am auzit voci și apoi când am ajuns la ușă, primul lucru pe care l-am văzut, a fost spatele lui Justin. Fără cămașă.
  De ce naiba nu avea cămașă pe el?
   Ținea ușa deschisă și când am mai făcut un pas, am văzut cine era de partea cealaltă a ușii.
   Privirea mi s-a intersectat cu cea a lui Braden și a făcut ochii mari.
S-a uitat de la mine la Justin și s-a încruntat.
- Braden? Ce...Ce faci aici?
Am incercat eu să spun când mi-a revenit vocea. S-a uitat la noi doi. La mine și la Justin și îmi imaginam ceea ce crede.
  El fără cămașă iar eu în chiloți și un tricou cu părul încă umed.
Am făcut un pas în față dar privirea s-a m-a făcut să rămân pe loc:
-Nu mai contează. a spus și mi-am dat seama că mi-a răspuns la întrebarea pe care i-am pus-o inainte
Apoi s-a întors. A coborât veranda și a dispărut în întunericul nopții.
Justin a închis ușa și când s-a întors spre mine, avea sprâncenele ridicate:
-Ok. Ce naiba a fost chestia asta?
-De ce nu ai cămașă pe tine?
-M-am pătat cu sos. Acum, răspunde-mi la intrebare. Dacă am fost înjurat, vreau să știu măcar de ce.
-Te-a înjurat? intreb eu și nu pot să  îmi ascund un zâmbet
-Da. Oh, el e. a spus Justin
-Cine să fie?
-Băiatul de care ești îndrăgostită.
-Dar...De unde ai...
-Ți-am spus draga mea, mă pricep să citesc oamenii. Iar acum, haide să îți arăt și ce bucătar bun sunt, până nu se răcește mâncarea.

   Am mâncat în salon. Mâncarea preparată de Justin era...divină. Mai bună decât orice restaurant fițos unde mă duseseră mama și tata. I-am spus asta și lui și a râs:
-Mă bucur că sunt mai bun decât mâncărurile alea fițoase și super scumpe.
Apoi, după ce m-a ajutat să strâng și să spăl vasele, chiar dacă i-am spus că nu e nevoie, a plecat acasă.
Și am rămas din nou singură.
Asta până când, în jur de miezul nopții, am auzit din nou soneria.

Atracție Interzisă #Grey Sisters Vol I Where stories live. Discover now