Capitolul 16

3.2K 286 44
                                    

Now I gotta crawl outta love

It's so fucking easy to fall in

But now that this ain't what you promised

And tell me how to crawl outta love.


Racer

Dimineața, o simt pe Seiya mergând tiptil prin cameră. Deschid ochii cu o mahmureală teribilă.

— Racer, merg pe la Clara puțin. Mă întorc până te trezești tu, cam pe la ora unu, zice amuzată.

— Ok, îi spun somnoros și o prind de mână.

Seiya se apleacă și mă sărută pe frunte. Adorm instant de îndată ce pleacă. Cel care mă trezește urât, de fapt, este idiotul de Devin, care știe că urăsc sunatul insistent, mai ales dimineața. Abia la al 3-lea apel mă enervez și răspund. Îmi cere să ne vedem în fața căminului într-un sfert de oră ca să-mi spună ce-a aflat despre Seiya. Dacă era vorba despre orice altceva, îl băgam în cel mai adânc canal.

— De ce naiba ești atât de grăbit? Nu putea aștepta informația asta?

— Sincer, nu. Ai fost joi cu Seiya?

— Da...

— Toată ziua?

Fac un efort să mă gândesc și îmi amintesc că Seiya plecase în acea dimineața câteva ore cu naiba știe ce treabă și apoi am sărit la tipul cu care vorbea ea la întoarcere.

— Nu chiar. De ce? întreb îngrijorat.

— Uite, îmi spune încruntat și-mi oferă un plic.

— Ce-i asta?

— Am plătit un detectiv, coleg cu tata, ca s-o urmărească când nu e cu tine. Doar câteva ore pe zi. Alaltăieri a fost acasă la unul din profesorii ei și.... Uită-te să vezi, îmi spune Devin mai abătut ca niciodată, ceea ce mă sperie.

Deschid plicul și văd poze cu Seiya alături de un individ ieșind dintr-o casă imensă, care prespun că e a lui. O ține după talie. Văd poze cum intră în mașina lui și poze aproape de cămin unde stau în mașină. În alte imagini, tipul îi dă un plic cu o dungă albastră. Iar într-o poză se îmbrățișează și ceea ce văd pare un sărut dar sunt prea luat pe nepregătite de treaba asta ca să înțeleg.

— Ce pizda mă-sii sunt astea? ridic eu tonul, panicat.

Simt cum împietresc în loc iar inima mi se face cât un purice și tot cerul cade peste mine.

— Îmi pare rău... Tipul care a urmărit-o crede că Seiya are ceva intim cu profesorul și că acesta i-a dat bani în acel plic. Adică... de fiecare dată când se văd îi dă un plic. Dar nu știe în ce scop..., îmi spune Devin compătimindu-mă, de parcă tocmai mi-a zis că mai am trei zile de trăit. Nu că nu m-aș simți așa acum.

— Intim? Adică vrea să spună că se fute pe bani! țip eu nervos. 

Devin nu spune nimic. Dar și tăcerea e un răspuns.

Arunc pozele la Devin la picioare. Nu mai suport să le văd. Îmi scot telefonul din buzunar și o sun, rugându-mă să răspundă, să fie doar o neînțelegere. Nu răspunde. Panica începe să pună stăpânire pe mine. Tensiunea îmi crește iar sângele-mi fierbe-n vene. N-am mai simțit așa o furie de foarte mulți ani. De când tata mă închidea noaptea pe afară deoarece în casă aducea curve.

AntiexempluUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum