Antiexemplu

Capitolul 20

Don't you remember

The way that we used to live for each other?

Remember the way we fell for each other

When I was yours and when you were mine

Remember that time

Racer

Tăcerile înțepătoare m-au transformat în sclavul durerii prea mulți ani de zile. Am înăbușit în mine forțat atât de de multe dorințe, vise și gânduri, încât acum dau pe dinafară. Vise de viitoruri posibile cu Seiya mă năpădesc și mă bulversează. Nu mă lasă să dorm noaptea câtuși de puțin. Amintirile mă învăluie și mă copleșesc, iar rănile vechi la calde vindecări mă cheamă. Speranțele sunt întotdeauna mai treze dimineața și, pierzându-mi răbdarea, îl sun pe Ralph. 

— Ralph, dă-mi numărul Seiyei.

— Bună dimineața și ție tinere, îmi spun el pe un ton obișnuit de prietenesc.

— Mai are rost să spun că sunt furios pe tine?

— Dar nu sunt eu cel vinovat în povestea voastră.

— Chiat atât de tare m-a urât încât mi-a ascuns ceva atât de important?

— Anthony, tot ce-mi spunea mie era că nu mai vrea să audă de tine.

— Cum s-a descurcat Seiya cu Antonia? Cu creșterea ei? Cu banii?

— S-a descurcat foarte bine. I-ai trimis suficienți bani, ba chiar a și donat câțiva mai departe. Și dacă nu era ajutorul tău, eu și Christie am fi ajutat-o oricum.

— Spune-mi, te rog, că micuța mea Antonia n-a dus lipsă de nimic și că este sănătoasă.

— Da. E sănătoasă. Am auzit că are un tată sportiv. Îți dai seama că are tot ce-și dorește. Doar are niște nași mișto, îmi spune referindu-se la el și soția sa.

— Foarte amuzant, Ralph. 

— Dar eu vorbesc serios.

— Grozav, îi spun ironic. Ești nașul fetiței mele și eu abia acum aflu. Ce altceva ar trebui să mai știu?

— De acum va trebui să discuți direct cu Seiya. Sunteți adulți și e cazul să găsiți o soluție pentru binele Antoniei. Micuța întreabă de tine de ceva vreme.

— Dar Seiya se va muta în capătul lumii iar pe mine nici nu vrea să mă asculte. Vrea să uite tot. Despre ce soluții să mai vorbim? Ce i-am făcut eu este de neiertat.

— Ce i-ai făcut mai exact, Anthony?

— Nu pot să retrăiesc umilința povestind. M-am săturat!

— Nu vreau detalii.

— Am înșelat-o dinadins! îi spun revoltat pe mine. Iar apoi am dat-o afară din cămin. Nah, găsește soluție la mizeria asta!

Momentul lung de tăcere al lui Ralph îmi confirmă că până și el e șocat de tâmpenia mea.

— De ce ai făcut toate astea?

Vorbesc cu Ralph pentru prima dată despre acest subiect și îmi e rușine pentru ceea ce am făcut. Până să-i fac mizeriile astea Seiyei, eu nu am cunoscut rușinea.