Dᴇꜱᴛɪɴʏ ~Volumul ||~

~13. Probabil Vei Pleca Și Tu

   "   13.Probabil Vei Pleca Și Tu"

- De ce ai făcut asta? Strig la ea.
-Pentru ca trebuia sa te calmez Hasse! Făceai un atac de panica!

   Nu, nu. Am simțit ceva ciudat dar nu e okey, Noah o place mult pe Anne.

-Pleacă de aici... Te rog.

  Spun trist și ea pleacă. Doctorul a intrat pe ușa și s-a așezat pe scaunul de lângă mine.

-Sunteți mai bine. Dacă doriți puteți fi externat acasă..
-Cred ca ar fi mai bine sa rămân aici. Probabil as face mai rău daca as pleca.
-Sunteți sigur? Recuperarea ar fi mult mai ușoară.
-Sunt sigur..

   A plecat fără sa mai încerce sa ma convinga pentru ca știa ca încerca degeaba însă fata de la liceu apărut în salon.

-Tu? Ce  cauți aici?
-Acum ai de gând sa lenevești ca mortul în pat? Spune și rade.
-Ce vrei sa spui?
-Găsești orice scuza pentru a nu da ochii cu Noah pentru ca știi ca ai greșit. Îți place Anne, e simplu dar știi ca nu poți fi cu ea pentru ca ei bine, Noah o place.
-Ești retardata? De unde dracu ști tu ce simt eu?
-Pentru ca ești evident. Hai la o plimbare.
-De ce as merge undeva cu tine?
-Ți-e frica Hasse? Spune și rade din nou.

  Imi dau ochii peste cap și ma ridic. Ma schimb cu toate ca era de fata.

-Puteai sa îmi spui sa ies.
-E na, de parca nu îți place ce vezi .

   Spun și ii arunc cu cămașa de spital în fata. Își da ochii peste cap și iese din salon.

-Și? Unde ma scoți în oraș? O întreb.
-Nu știu ma gândeam ca poate ți-ar plăcea sa primești niște pumni gratis. Ce zici?
-Haha, ce glumeata ești tu.
-Talent din naștere.

     Am urcat în mașina ei și conducea ca un melc.

-Mai repede nu se poate?
-Te grăbești și nu știu eu?
-Cum ziceai ca te cheamă mai guralivo?
-Serios? Nici măcar numele nu mi l-ai reținut?
-Ă.. nu?
-Alison  spune și își da ochii peste cap.
-Ce banal.. Spun.
-Auzi, tu ai de gând sa ma enervezi tot drumul?
-Nu pentru asta sunt aici?

  Mârâie și după tace. Îmi place sa o enervez, nu știu de ce. Pana la urma a oprit mașina. Eram la cursele unde obișnuiam sa particip.

-Ce facem aici? O întreb.
-Doar vino...

  Am urmat-o pana am ajuns în tribune. Aveam locuri în rândul din fata.

-Ma duc sa iau ceva de băut, ma întorc imediat.. Spun.

  Ma duc la un stand unde comand o bere și un suc de portocale. Când sa plătesc aud vocea Annei de undeva din spate și ma întorc încet sa ascult.

-Noah a muscat momeala. Cred ca vom reuși mai devreme decât credeam iar Hasse face totul mult mai ușor.

...

-Da. Poți veni săptămâna viitoare, nici nu se vor aștepta la asta.

  A terminat convorbirea telefonica și am plecat repede. Ce mama dracu a fost asta?

-S-a întâmplat ceva? Întreaba Alison.
-Nu..

Cursa începuse și eu nu știam încă de ce sunt aici.

-Acum pot sa știu de ce ma aflu aici?
-Pentru ca am vrut sa vezi defapt ca Hasse, tu ești destul de important și aparții de unele lucuri. Locul asta nu ar fi la fel fără tine, de când ai plecat tu nu au mai câștigat prea des. Noah are nevoie de tine chiar și Will și Blue și toți. Poate ca încă nu realizezi asta pentru ca știu ca ai trecut prin mult prea multe Hasse, știu ca ai vrut sa se termine tot însă ai oameni langa tine care chiar încearcă sa te ajute. Nu știu prin ce ai trecut, sentimentele ce te-au măcinat în fiecare secunda din viata ta dar știu ca ești dintr-un motiv aici. Nu te izola în spitalul ala cu speranța că Noah va uita de tine ca toată lumea te va lăsa în pace. Ai nevoie de oamenii aia. Și știu ca nu ai de ce sa ma asculți pentru ca sunt un nimeni dar vreau sa îți dau de gândit. Crezi ca ar mai fi luptat atât de mult pentru tine dacă nu ai fi contat?

-De ce nu vreți sa înțelegeți ca eu nu am ce cauta aici? Locul meu nu este aici. Tot ce fac este sa aduc tot ce e rău în viata tuturor.
-Nu e adevărat Hasse.
-Si tu de unde știi Alison  ? De unde naiba știi tu? Numai eu am fost de fata când toată lumea se distrugea și când eu distrugeam. Numai eu știu ce se intampla cand eu ating ceva. Totul se distruge. Totul.
-Dar te crezi o bomba umana? Tu chiar nu te auzi? Cum crezi tu ca ai putea distruge atât de mult lumea din jurul tău? Nu se învârte totul în jurul tău Hasse, chiar nu vezi? Nu tu ești cauza tuturor lucrurilor rele care se întâmplă, pentru ca îți zic eu, sunt atât de mulți oameni răi în lumea asta, oameni care fac mai rău decât tine.  Nu te mai învinui, nu e vina ta pentru tot ce se întâmplă! Asta  e problema ta, învață să te accepți asa cum oamenii din jurul tău te accepta pe tine...

-Dacă ai știi tot ce am făcut în trecut, nu ai mai gândi asa și mi-ai da dreptate, ii spun.
-E trecut cu un motiv Hasse, atât te rog, gândește-te la ce ți-am zis măcar un singur minut. Și dacă și după asta nu îmi vei da dreptate, voi renunța.
-De ce naiba încerci atât de mult sa ma ajuți?
-Nu toți oamenii sunt la fel. Nu toți pleacă, nu toți părăsesc de parca nimic nu s-ar fi întâmplat și vei realiza asta mai târziu.
-Toți sunt la fel... Nu te cunosc dar probabil vei pleca și tu.

  M-am ridicat și am plecat fără sa mai spun ceva pentru ca sincer, chiar nu știam ce pot sa zic..