~30. Noapte Bună Bebe!

471 34 9
                                    

"Noapte bună bebe"

-Vreau sa știi ca fără tine nu as putea trăii ok? Te iubesc Alyson și nu ca pe o simpla prietena. Te iubesc mai mult decât am iubit vreodată pe cineva. Însă dacă nu simți la fel nu e nimic, te înțeleg, nici eu nu as fi cu mine.

  Se uita la mine socata. Era foarte tacuta și îmi pierdusem speranța.

-Hasse eu..
-Nu trebuie sa zici nimic...o întrerup eu

-Și eu te iubesc Hasse.

  Când am auzit rămăsesem împietrit. A spus ca ma iubește?

-P.. Poftim?
-Te iubesc, ai auzit bine. Ma simt atât de ușurată ca am zis-o în sfârșit. Nimeni nu mi-a vorbit asa cum mi-ai vorbit tu Hasse. Nimeni nu a sacrificat atâtea pentru mine și nimeni nu ma face sa ma simt cum ma faci tu. Ești cel mai bun lucru din viata mea și as vrea sa vezi și tu asta.

-Crezi ca îmi poți da o sansa? O întreb cu capul lăsat însă ea îmi ridica privirea.
-Da. Ma bucur atât de mult, nu am fost asa fericita niciodată.

  Am luat-o în brate. Eram mai fericit ca niciodată. Nu credeam vreodată ca ziua asta poate fi atât de buna însă m-am înșelat. Ea este tot ce am nevoie și vreau sa cred ca mama a trimis-o la mine, și ca tata a avut de aface cu asta.

  Am privit-o încă o data și am sărutat-o. A început lent, bucurându-ma de gustul buzelor ei însă a ajuns un sărut atât de sălbatic și plin de dorința, de dor. Ca și cum am fi tânjit unul după altul.

-Ți-e frig? O întreb eu întrerupând sărutul văzând ca tremura.
-Unpic dar e ok. Nu vreau sa plecam.
-Vino încoa. Ii spun și o ajut sa iasă din apa. Ii dau geaca mea și ne întindem pe jos uitându-ne la stele.

-Visam de mult la asta. Spune ea și își întoarce privirea spre mine. Mereu am visat la noi doi. Îmi era frica sa nu te pierd.
-Și mie, am stat mult sa ma gândesc la ce ar fi mai bine. Acum ma simt mai bine ca niciodată. Ești antidotul meu Alyson, în cele mai grele zile ma faci sa ma simt bine. Îmi dai speranța când cred ca nimic nu mai are rost, îmi luminezi ziua cu zâmbetul tău.

-Te iubesc. Îmi spune și ma mai săruta o data.
-Ar trebui sa plecam, nu vreau sa răcești. Ii spun, se ridica și plecam.

  Am lăsat-o în fata casei și se pregătea sa între pe ușa însă s-a oprit.

-Nu vi? Întreabă si un zâmbet îmi apare imediat pe fata.

   Am coborât și am intrat în casa. E 4 dimineața însă mi-e cam foame.

-Ție nu ți-e foame? Întreabă ea parca citindu-mi gândurile.
-Sunt lihnit. Nu am apucat sa mănânc mai nimic azi.
-Gătesc eu de data asta. Spune și îmi scoate limba.
-Bine, de data asta.

  Am urcat sus sa ma schimb. Mi-am lăsat câteva haine acum câteva zile și aparent acum sunt de folos. După ce am terminat am coborât su m-aș așezat la masa. Am așteptat ceva pana mâncarea a fost gata însa a meritat.

-Cum ți se pare? Întreabă ea.
-E delicios. O sa gătești tu de acum. Ii spun și ii fac cu ochiul.

  Am sărutat-o scurt însă am fost întrerupti de un bubuit puternic.

-Aly stai aici. Strig și fug repede afara iar când vad dezastrul din fata mea îmi vine sa omor pe cineva.

  Motorul meu era în flăcări, bucatele din el erau întinse peste tot.

-Hasse? Ce se întâmplă? Striga Alyson.
-Ți-am zis sa stai în casa. E periculos.
-Cine ți-a facut asta? Striga.
-Trey. Spun eu măraind.
-De ce crezi ca e el?
-Pentru ca i-a căzut brelocul aici. Îl omor. E primul meu motor pe care l-am cumpărat de când am fugit de la orfelinat. Mi-a distrus un lucru important, acum voi face și eu la fel.
-Hasse calmează-te, te rog. Spune și îmi mângâie fata.
-Sa ma calmez, a distrus totul! Puteai sa pățești ceva dacă era ma aproape.
-Dar sunt bine. Spune și ma săruta. Te rog, lasă-l în pace. Nu vreau sa faci ceva ce vei regreta mai târziu.
-Nu as regreta nimic, merita orice i-as face.
-Hasse! Revino-ți! Striga ea.

  M-am așezat pe iarba cu capul în mâini și încercam sa ma calmez. Îmi urăsc bipolarotatea.

-Ești bine? Ma întreabă ea îmbrățișând-ma cu mâinile ei micuțe.
-Voi fi. Îmi pare rău pentru ieșirile mele, încerc sa ma controlez însă nu pot.
-Nu îți cere scuze pentru ceea ce ești bebe. Sunt aici pentru tine

  Sunt atât de norocos ca o am. Ma înțelege cum nimeni altcineva nu o face. O iubesc foarte mult și nu vreau sa o pierd.

-Mergem sa ne culcam? Întreabă ea.
-Da. Haide.

  Am luat-o pe sus și am urcat în camera. Ea s-a pus în pat iar eu m-am pus pe partea cealaltă.

-Știi ca acum poți sa vi lângă mine, nu? Spune ea și zâmbesc  fără sa ma vadă.
-Ma gândeam ca poate nu vrei sa o luam asa repede.
-Repede? Te cunosc de mai bine de doi ani, mereu am tânjit după asta.
-Atunci sa nu te iei de mine când nu te voi mai lăsa în pace.

   A chicotit și după am luat-o în brate și am stins lampa.

-Stii ca te iubesc, nu? Ii spun și o sărut pe cap.
-Și eu te iubesc foarte mult.

-Noapte bună bebe.
-Noapte bună bebe.  Spune ea și adoarme imediat.

Dᴇꜱᴛɪɴʏ ~Volumul ||~Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum