-Dacă stiam ca trebuie sa ma trezesc la 5, nici nu mai veneam, ii spun nemulțumit lui Jason.
-Nici eu, veni raspunsul lui si mai cască odată.
Ma rezem de autobuz, așteptând să se adune toți.
-La dracu, cât am așteptat, mai dormeam jumatate de oră! Se plânge nervos satenul si loveste roata din spate cu piciorul.
-Mhm, cine mai trebuie sa vină? Parca sunt toți.
-Și ce este mai trist este ca e doar pentru băieți..ar fi fost mai amuzant sa fie si fete.
-Oricum America nu ar fi vrut sa vină.
-Atunci nu ar fi fost amuzant.
Chicotesc si imi scot sticla de apă din geantă, lăsând conținutul sa imi curgă pe gât.
-Știi ce făceam mai bine? Ii păcăleam pe ai noștri si ne inchiriam un apartament pentru 4 zile, apoi puteam sa ne distrăm cum stim noi mai bine pentru 4 zile! Zice entuziasmat.
-Și apoi erau sa ne lipsească de bani cum stiu ei mai bine.
-Distrugi cheful omului.
Pufnesc amuzat și ma urc in trolebuz, urmat de saten. Ma arunc pe scaun si imi scot telefonul din buzunar, glisand.
-Uite cine intră, imi sopteste el in ureche și ma inghonteste.
Imi ridic privirea spre ușă, unde isi face apariția Seko, urmat de 2 băieți.
Imi dau ochii peste cap si imi cobor privirea in telefon.
-Nu mai am chef de el, ii spun brunetului.
-Ouch, probleme in paradis?
-Dacă ar fi fost vreodată paradisul, surâd forțat.
Seko trece pe lângă mine nepăsător, in timp ce cei doi băieți se opresc langa mine si dau mâna.
Brunetul se întoarce spre ei, evitandu-ma sa ma privească. Înghit în sec si imi mușc buza, continuând să mă joc pe telefon.
Se așează în spatele meu, eu urmarindu-i cu coada ochiului.
-Nu! Exclamă Jason in timp ce își scapă pachetul cu biscuiți pe el.
Încep să râd, iar el imi aruncă o privire urâtă.
Se mai întorc niste priviri asupra noastră.
-Uite cate priviri am pe mine, imi zice Jason mie in glas tare. Crezi ca daca scap biscuiți pe mine si față de fete, tot atâta atentie am? Intreaba el retoric si cativa băieți incep sa râdă.
Îi fac o poză fugitiv si i-o trimit Americii.
-Nu trimite! Strigă el si imi apuca telefonul din mână.
-A vazut deja poza, spun eu râzând.
-Esti un idiot, pufnește.
-Mi-s-a mai spus, ii confirm.
-A raspuns? Intreaba el peste câteva secunde, asezandu-si bărbia pe umărul meu.
Imi deblochez telefonul.
"Interesant acolo la voi."
-Acum precis râde de mine! Pufni si își bagă mâinile în sân.
-Și dacă?
-O să mă urască mereu si o sa ma ia de prost.
-Lasă că te iubesc eu, chicotesc.
-Dar de partea ca o sa ma ia de prost?
-La asta nu pot rezolva.
Ma inghonteste cu cotul si își așează picioarele pe speteaza scaunului din față.
-Picioarele jo- se aude vocea tipului din față, dar cand se întoarce si vede cine este in spatele lui, se oprește, întorcându-se inapoi.
-Bun băiat, sopteste Jason.
Autobuzul se porneste.
-Mi-e foame acum fără biscuiții mei, se plânge satenul.
-Dacă esti prost, veni raspunsul meu.
-Am eu un pachet in plus, zice un tip si ii arunca un pachet lui Jason.
-Mulțumesc, murmură si incepe sa mănânce.
Râd si imi pun capul in poala satenului. El surâde si imi bagă un biscuit in gură.
-Na, sa crești mare, zice si chicoteste.
-Am sa cresc, te asigur, ii răspund în timp ce mestec.
~
-Pe scurt, sunteți împărțiți în diferite căsuțe. Cate 2 băieți per căsuța. Nu aveti voie doar câte un băiat per căsuța, în caz de vreo urgență, trebuie sa fie cineva alături. Reguli: fără fete, alcool sau bătăi. Cine încalcă regulile, va fi trimis acasă, imi explică un coleg.
Nu fusesem la început, deoarece chiar nu aveam chef de un careu de 1 ora in care eu si cu Jason puteam, în schimb, să dormim în autobuz.
-Mhm, si de unde stiu ce căsuța voi lua eu?
-Uite, imi inmaneaza niste bilețele.
-23? Intreb confuz.
-Numărul căsuței. V-am luat la amândoi 23, stiam ca vreti sa stati împreună.
-Mulțumesc, zic si schițez un zâmbet. Ești bravo, continui intorcandu-ma pe călcâie.
-Doamne, vreau sa dorm in continuare! Spune Jason exasperat.
-Hai sa vedem prostia aia de căsuța, ii spun in timp ce il trag de mână.
Ajungem la numărul 22, imi întorc capul si vad in spate numărul 23.
-Acolo, fuge satenul spre căsuță.
Dau din umeri și deschid usa.
Era o cameră simplă, cu un pat mare in mijloc. Plus o baie micuță separată de o ușă de asa zisul dormitor.
-Nici sa cumpere 2 paturi separat nu sunt in stare, murmură in timp ce se prăbușește pe perne.
Arunc in spate geanta cu haine.
-Când au facut ultima dată curătenie aici?
-Intrebarea adevarata este de ce dracu am acceptat să venim aici! Zice Jason.
-Chiar nu eram normal la cap cand am acceptat.
El chicoteste.
Imi dau tricoul peste cap, căutând prin geantă alte haine.
-Nici nu prinde semnal aici! Se plânge.
-Nu e ca si cand suntem in mijlocul nimicului.
-Mhm, eu sunt primul la baie!țipă in timp ce fuge spre baie.
-Ce? NU E CORECT, EU AM VRUT PRIMUL! strig si fug spre ușă, bătând in ea.
-Primul venit, primul servit, se aude vocea lui de dupa ușă.
-Sugi pula, tip si ma arunc in pat.
Peste câteva secunde se aude huruitul tevilor, apoi apa care curge.
Ma întorc spre noptieră, cautandu-mi telefonul. Însă, din greșeală l-am luat pe al lui Jason.
Curios, deschid telefonul si imi ridic o sprânceana, confuz, cand observ ca si-a schimbat poza de fundal cu ceva basic. Parca avuse una cu America.
Dau din umeri, intrând în mesaje. Ranjesc malefic cand vad mesajele cu America. Ce vorbesc acești porumbei, hm?
America: cum e acolo?
Jason: ma rog ok, dar în continuare are ochii doar pt el.
America: atrage i atenția ouf!!
Jason: nuj..
America: sa ma despart de el? Poate asa nu va fi in drum.
Jason: Nu!! Poate se plac reciproc cu adevărat. Nu vreau eu sa fiu cel care distruge totul. Daca ma place, atunci ma va baga in seama pe mine.
America: loveste l din partea mea
Jason: cu prima ocazie
Asta sigur e America? Despre ce vorbesc ăștia doi?
