"Iubirea pe care o simt pentru tine a fost depusă în totalitate aici, pentru că inima mea nu știa cum să-ți spună în față..."
"Dar... cum vei reacționa? Oare m-ai putea iubi în ciuda esenței mele atât de îndepărtate de normalitatea lumii tale...
— Cum începi o scrisoare? o întreb pe mama, în timp ce-mi flutur foile prin fața ochilor și-mi rod creionul, neștiind ce-ar trebui să scriu.
— Ce fel de scrisoare? mă privește amuzată. Pentru o temă?
— Nu, mami, răspund simplu. Pentru o fată.
— O fată? se miră ea, zâmbind complice. Ce fel de fată?
— O fată mai inteligentă decât orice profesor, mai superbă decât orice floare, mai delicată decât orice pană și mai sensibilă decât oricine altcineva pe pământul ăsta, a cărei inimă am frânt-o fără să vreau deoarece și ea mă plăcea și mi-a trimis o scrisoare anonimă, iar am fost prost și nu mi-am dat seama că era de la ea, așa că am planificat cu Brad ca la singura încercare de întâlnire pe care am avut-o să mă sune și să înscenăm faptul că sunt îndrăgostit de alta, când acea alta era de fapt ea fără ca eu să bănuiesc, iar ea, după terminarea apelului, să-mi tragă o palmă și să-și exprime toate sentimentele, să-mi spună că a fost o proastă că m-a iubit și și-a permis și să-mi scrie o scrisoare în care să-mi spună chestia asta, iar eu abia după ce a plecat am reușit să realizez ce s-a întâmplat și să mă iau cu mâinile de păr de cât de idiot am putut fi. Deci, mami, ce norocul meu aș putea scrie?
— Cum soarele meu ai ajuns într-o asemenea situație? mă întreabă mama șocată, dar amuzată în același timp.
— Să-ți spun că nu sunt sigur? îi întorc niște ochi sticloși de cățel plouat.
— Dar de ce nu i-ai spus direct?
— N-am putut. Când am încercat, dragonul a intrat pe modul „apără prințesa".
— Dragonul? surâde mama cu gura până la urechi.
— Minunatul său frate protector, îmi dau ochii peste cap.
— Ar trebui măcar să încerci să te pui bine cu el, îmi dă ea un sfat extrem de util. Dar, între timp, să începem cu scrisoarea. Începe cu ceva mai drăguț decât „Dragă X". Cu un alint, ceva.
— Hm... adaug niște cuvinte pe coala de hârtie. Și apoi?
— Apoi te lași purtat de valurile poetice ale sufletului.
— Ha, ha! mă forțez să râd ironic. Ești "extrem" de utilă.
— Știu! exclamă ea, fluturându-și părul și începând să râdă.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
