Îmi întind mai bine picioarele pe iarbă. Mă las cu spatele ușor, până îmi simt pielea cum atinge pătura de dedesubt. Nu știu cu siguranță cât e ceasul, dar sigur e cu mult trecut de miezul nopții.
M-am uitat în jur și m-am asigurat că Uranus doarme și nu va trezi pe nimeni. Nu voiam ca latratul lui să o ridice din nou din pat pe Anaya. I-am făcut deja prea multe lucruri bietei femei.
Eram fericită că cerul e senin. Dar încă mă bântuiau întrebările la care caut răspuns de prea mult timp. Trebuia să aflu adevărul. Aveam nevoie să știu dacă adevărații mei părinți m-au părăsit pentru ceea ce sunt. Sunt o ciudată cu probleme ciudate.
Am oftat și m-am întins din nou. Pentru o secundă am închis ochii, apoi i-am deschis și am văzut imaginea mea preferată. Luna era undeva în stânga, iar stelele străluceau peste tot în jurul ei. Undeva în partea de nord, părea să fie o stea micuță, care strălucea mult mai tare ca cele din jurul ei. Am ridicat mâna în aer, apoi am mișcat degetul undeva în centru, mutând steluța lângă celelalte.
E ciudat că pot să fac asta, nu-i așa?
Știu că nimeni nu mai poate face ceea ce fac eu, iar de aici ajung din nou la întrebarea care mă bântuie de când mă știu.
Cine sunt eu cu adevărat?
...
YOU ARE READING
Misterul sclipirii
FantasyApril are o mulțime de întrebări despre viața ei. Poate că nu știe cine sunt părinții ei sau de ce au părăsit-o, dar ceva știe sigur. Și anume, că e o ciudată. Când în viața ei încep să apară noi personaje, cei buni se dovedesc a fi cei răi, iar c...
