10.

541 50 5
                                    

       ***

  Îl privește având un zâmbet neschimbat în ultimele 10 minute. Thomas voia neapărat să îl pocnească, doar că se abținea știind că acest lucru nu ar avea un final fericit pentru el.

—Mă doare.șoptește încă supărat

—Așa se întâmplă când hotărăști să mă pedepsești.șoptește la rândul lui pe un ton ironic. Declari război.mârâie și își lipește obrazul de al lui. Si de obicei câștig. Te bat cu experiența.continuă râzând

—De data asta mă asigur că nu.zice îmbufnat

—Mhm.îngână amuzat si își strecoară mâna pe sub tricoul lui făcându-l să se panicheze

—Robert, nu!

—Dar ce fac?întreabă pe un ton inocent

         Mâna lui era prinsă de Thomas care se străduia din răsputeri să nu îl lase să îi scape.

—Mă gâdili și nu imi place!strigă văzând că este aproape să îi scape

—Eu?! Cum e posibil? Vrei sa spui ca daca fac asta o să...

            Scapă din strânsoare și imediat ce își lipește palmă de abdomenul lui rece îl aude țipând aproape spărgându-i urechile.

—Te urăsc!strigă și reușește să alunece de pe canapea si fuge de lângă el

             Robert se ridică la margine și simplu fapt ca l-a vazut mișcându-se l-a panicat pe Thomas care nu mai știa unde să fugă.

—Știi ca tot împreună plecam de aici, nu?întreabă în timp ce își îmbracă blugii găsiți pe jos

—Da, dar mă bazez pe faptul că afară sunt oameni.zice și se așează pe birou

—Mizezi totul pe asta?întreabă ranjind

—Vrei să fii privit ca un violator de un cartier întreg?întreabă curios

—O să le spun că îți place, țipatul e doar de la prea multă plăcere.

      Îi face rapid cu ochiul apoi își aprinde o țigară și se așează pe canapea pufăind fumul.

       Thomas privește în gol lăsând liniștea să îl acapareze cu totul. Simțea deja fumul de țigară și era deranjat.

—Cate persoane ai mai adus aici?întreabă brusc Robert

—Tu ești singurul.răspunde rapid nestiind de ce a pus tocmai întrebarea asta

—Deci "drama Thomas-Andy"?

—Credeam că nu îți pasă.zice confuz

—Nu imi pasă, dar asta nu înseamnă că nu vreau să aflu.zice dand din umeri. Asta dacă vrei să imi spui...

—Nu e mare secret de stat.zice oftând. Ne-am cunoscut cam la câteva luni după ce tu ai plecat, dupa ce m-am întors în New York. Voiam să mă reîntorc la Binghamton, doar ca semestrul deja începuse și nu se mai făceau înscrieri. Pierdusem un an desenand, cam tot ce vezi pe aici.spune arătând cu brațele spre pereți. Si lucram ca ospătar.mormăie nemulțumit de el. El era deja acolo, lucram pe aceeași tură și ne-am împrietenit apoi am cunoscut-o pe Lauren și toți ceilalți. Cu două luni înainte să te întorci am decis sa fim împreună...

—Il placi?întreabă in timp ce își îmbracă cămașa

—Nu.zice rapid. Ești supărat...?

𝑈𝑚𝑏𝑟𝑒𝑙𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐼𝐼 (boyxboy)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum