Culorile Iubirii ✔

15

 

       

      Gabriel

   Mereu am zis că, Dumnezeu ne rânduiește soarta așa cum vrea el. Așa cum a făcut și-n cazul nostru. Nu îmi ajunge o viață să, îi mulțumesc pentru darul oferit de el. Când mi-am asumat decizia de a fi donator, am făcut-o din inima, pentru ea. Pentru Lorena imi dau și viața în mâinile satanei, numai să o văd sănătoasă și fericită.

   Pentru micuța care acum bucătărește în fața mea. Lorena pentru mine este, dulce păcat. Pura iubire si perfecțiunea în viața mea, mult prea tenebroasă.

   Savurez încă o gură din cana de cafea cu lapte, pregătită chiar de ea. Surâd la gândurile mele, niste gânduri nebunești care de câteva zile mă copleșesc cu furie. Recunosc, în ultimul an, am stat mai retras privind viața noastră sexuală. Încă cred că este fragilă, ca un glob de sticlă, gata să se spargă în mii de cioburi.

    O privesc pe Lorena cum bate de zor câteva albusuri de ou într-un bol uriaș. Este hotărâtă să facă acea prăjitură cu căpsuni, de care mi-a zis zilele din urmă. Am văzut la ea un lucru. Când își pune un lucru în gând să îl facă, nu se lasă până-i reușește. Cum este și cu prăjitura aceasta despre care i-a spus Roxy. Roșcata a devenit prietenă bună cu iubita mea. Petrec ore în șir la telefon vorbind despre tot felul de chestii.

     Copii sunt la părinții ei, în acest week-end. Nu pot să mint, am rămas uimit, fără voce chiar, când am văzut cum au acceptat-o până la urmă pe Anais în familia lor. Nu m-am așteptat niciodată ca Lidia să o iubească pe Anais. Pe fetița mea. Mă bucură enorm că nu fac diferențe între Edan și ea. Iar dragostea este împărțită la doi, în mod egal. În toată această poveste, cu cancerul Lorenei, cezariana, operațiile suportate de ea, i-au adus un mare sacrificiu furtunii mele.

   Nu mai poate face copii, niciodată.

   Edan, este singurul care i-a arătat cum este bucuria să fii mamă. Îmi pare nespus de rau, știu că nu i-a picat bine vestea, dar sper ca ea să fie bine.

     Lidia și-a schimbat părerea când a aflat că eu sunt donatorul. Am avut o singură condiție, ca furtună mea să nu afle niciodată, la cât de încăpățânată este, sigur o să-mi facă capul praf.

    Lidia nu s-a așteptat la asta niciodată.

    O să le dau dreptate lui Edy și Roxy, soarta a făcut în așa fel încât să fiu compatibil. Grupa 0 pozitiv. Cum mi-a explicat chiar Elena, donator universal. 

    Iubita mea, face parte din mine acum, mă poartă-n sânge, nu numai pe piele și trup.

    Las cana deoparte, mă ridic de la masă cu multă dorința în mine, către femeia ce acum stă cu spatele la mine.  Părul furtuni, de culoarea spicelor de grâu, cade în bucle ondulate, peste trupul ei firav, prins într-o coadă simplă, dar sexi. În anii ăștia ia crescut enorm de mult, îi ajunge până aproape de fese. Iar mie îmi place să-mi afund buricele degetelor în moliciunea lui și, cu nasul să-i miros parfumul de scorțișoară.

    O strâng în brațe, cu ambele brațe. Se lipeștede mine cu atâta dulceață, buzele mele se strivesc de gâtul ei, pe pielea fină și vena care pulsează la baza lui. Sunt atât de ispititoare, aceste fâșii de piele expuse la vedere. Cu dinții apuc carnea frageda care mă îndeamnă să mă înfrupt din ea cu poftă, mai ceva ca un muritor care dorește cu nesaț o gură de aer. Chicoteste când îmi simte respiratia caldă și sacadata aproape de urechea ei. 

   Se întoarce cu mixerul și bolul plin în brațe împrăștie numai bezea în jurul nostru. Râsul cristalin răsuna atât de tare în bucătărie, încât simt fiori pe șira spinării de plăcere. O doresc atât de mult. O parte din bezea ajunge pe rochia ei, prin păr, pe vârful nasului. Trag firul din perete, cu ochii țintă în ochii ei, să îl opresc. Înghite cu reținere, când vârful limbii ei trandafirii se ivește printre buzele pline și ispititoare.