Iubește-mă, Jacob!🔞

Capitolul 19

Apartamentul lui Mike era la etajul nouă. Se vedea întreg orașul de la balcon. Felinarele de la intrare se observau cu greu de la înălțimea la care eram. Vântul bătea ușor, dar era o seară frumoasă. M-am așezat pe canapeaua pe care o avea pe terasă și m-am servit cu o țigară din pachetul său. Nu eram fumătoare înrăită, dar uneori simțeam nevoia să-mi invadez plămânii cu fumul ăsta dăunător.

— Nu știu când o să apară Nicolas. Dar nu o să ne deranjeze. Mă anunță Mike odată ce mi se alătură pe canapea. Sper că am ghicit. Am și alb dacă nu îți place.

— Roșu e bun. Mulțumesc. Îi zâmbesc și degust vinul adus. Nu știam că locuiești cu fratele tău.

— Mi-a scăpat acest detaliu, ce-i drept. Îmi pare rău. Sper că nu este vreo problemă. Ai mei locuiesc la ieșire din oraș. Cu banii de pe curse ne-am luat ăsta. Sper doar să nu vină cu cineva.

— Mike, fratele tău este de încredere? Adică ... prima impresie pe care mi-a lăsat-o nu a fost prea plăcută. Iar acum Rosa este în situația asta ...

— M-a mirat că a acceptat, dar nu a vrut să ajungă în situația lui Jacob. Înțeleg că sunt cei mai buni prieteni, dar aceleași greșeli. Râde și își aprinde și el o țigară. Uneori nici nu-l cunosc, sincer. Parcă nu suntem frați.

— Ai vorbit cu el despre copil?

— Am avut o seara nu prea plăcută când am aflat. Ne-am certat. Încă are geamul de la camera lui spart. Sper doar să nu plouă până îl schimbă.

— Spune-mi, te rog că o să se implice în asta. Nu este vreo joacă și Rosa are doar 18 ani.

— Țin mult la Rosa și i-am spus de multe ori să renunțe la el. A înșelat-o, Luci. Și încă de câte ori ... știe lucurile astea și nu m-aș mira să fi făcut asta pentru a-l ține lângă ea.

— Nu spune vreo prostie, te rog. Ea nu este așa.

— Nu îl văd pe Nicolas tată. I-am spus că dacă s-a ajuns la asta să se oprească din toate prostiile în care s-a băgat. Încă iese cu o tipă. Fumează împreună și vând împreună. Rosa știe, dar nu are ce să facă.

— Doamne ... în ce s-a băgat?!

Îmi sprijin capul de brațul său și privesc pierdută cerul. Eram atât de recunoscătoare că nu lăsasem pe nimeni să îmi distrugă viitorul deși au fost atâtea ocazii  în care am putut să mă compromit singură. Oare era atât de greu să faci niște alegeri pentru tine? Rosalia nu era deloc versiunea pe care o știam eu și pe care o lăsa să iasă la vedere. Era mai adâncă problema ei și încă nu realiza în ce punct a ajuns.

— Mike? Îmi ridic privirea spre fața lui și îi mângâi părul. Am nevoie de liniște. Am nevoie de o relație sănătosă. Pot avea toate astea cu tine?

A rămas tăcut pentru câteva momente apoi mi-a sărutat fruntea. Și-a ridicat spatele de pe canapea și m-a privit atât de pătrunzător încât parcă totul se oprise în jurul nostru. Simțeam că mă topesc și în curând o să dispar. Un fior a trecut prin tot corpul meu apoi mi-am pus mâna pe piciorul lui.

— Putem avea totul. Doar ai încredere în mine. Bine?

Îi zâmbesc și îi confirm într-un gest cu capul. Ne apropiem și în sfârșit ne sărutăm. Parcă pluteam și alteceva nu îmi mai doream în acel moment. Eram noi doi împotriva tuturor. M-a cuprins un sentiment de bine, de fericire. Voiam să fiu ce avea el nevoie și el să-mi fie alături.

Mi-am lăsat corpul să cadă pe spate printre pernele ce erau puse de decor pe canapea și l-am cuprins pe Mike odată cu mine. Sărutările nu se opreau și amândoi ne doream asta atât de mult. Și-a întors capul o clipă spre ușa de la balcon pentru a fi sigur că Nicolas nu ne face vreo surpriză și s-a ridicat ca să caute ceva.

— Ce s-a întamplat? Îl privesc pierdută în timp ce îmi scot tricoul și îl las lângă paharul cu vin.

— Asta. Râde scurt și îmi arată un semn cu "nu deranjați" pe care îl pune pe clanța ușii.

— Măcar sunteți pregătiți. Îi răspund și mă ridic să-l iau în brațe.

— S-a întâmplat de prea multe ori aici și am decis să cumpărăm asta. O achiziție bună, ce pot să zic.

Îmi îmbrățișează și el corpul. Fără prea mare greutate îmi scoate sutienul și îmi strânge sânii pentru a-i săruta. Îmi las capul pe spate și îi curpind gâtul cu brațele. Cu pași mici mă lipește de zidul care înconjura balconul. Mă întorc cu fața spre priveliștea aia uimitoare în timp ce el îmi săruta gâtul, coborând ușor pe spate. Mâinile sale erau în continuare pe sânii mei iar eu chiar mă simțeam ca în al 9-lea cer. Probabil acest eraj nu era ales la întâmplare.

— Sper că îți place aici. Dacă vrei, putem merge și în dormitor. Îmi spune și își coboară mâinile până ajunge la fusta mult prea scurtă pe care o purtam în această seară. Fără să aștepte un răspuns din partea mea îmi înlătură și lenjeria.

— Nu este nicio problemă aici. Nu am mai experimentat într-un astfel de loc. Râd și mă întroc cu fața către el. Avea niște ochi căprui superbi care străluceau în întunericul nopții. Părul îi era dezordonat și lăsat să cadă pe o parte, acoperindu-i puțin fruntea. Eram atât de fermecată de omul ăsta în seara asta și nu înțelegeam de ce nu mi-a atras atenția până acum.

Îmi azvârl mâinile pe sub tricoul său și apoi îi desfac cureaua. Îl privesc iar pe chipul său se citea dorința. Mă aplec pentru a lua una dintre pernele care căzusera pe jos și o așez lângă picioarele lui. Cobor încet fără să-mi iau ochii de la el și îi ofer un oral.

Își lasă capul pe spate, vântul suflând-i prin păr. Își închide ochii și geme scurt. Zâmbește la final și mă ajută să mă ridic. Îmi șoptește că acum este rândul lui să mă facă să mă simt bine și mă întoarce cu spatele la el. Își introduce două degete în mine și îmi masează clitorisul ușor. Corpul meu era mai pregătit ca niciodată pentru ce urma să se întâmplă, așa că l-am tras mai aproape de mine. Mi-a strâns părul în palma sa și a intrat în mine. I-am prins brațul la contactul dintre noi și am strâns tare.

Respirația mi se tăiase și tot ce am reușit să mai rostesc a fost numele său. Inima îmi bătea nebunește, corpul îmi tremura, dar totul se simțea atât de bine.