Capitolul 12

1K 82 7
                                    

— Ați ajuns?

După detaliile zborului pe care le primisem mai devreme, așa ar fi trebuit.

— Suntem în aeroport. Am aterizat acum. Lara este atât de nerăbdătoare încât m-a forțat la propriu să iau biletele pentru azi.

Rad pe înfundate, cu telefonul la ureche.

— Steve este și el la aeroport. Vă așteaptă.

Abia aștept să aud fiecare detaliu incitant! se aude vocea entuziasmata a Larei în difuzor.

După ce m-am întors acasă, de la Edaline, l-am sunat pe Nicklas să îi povestesc tot ce s-a întâmplat. Și ca un bădăran, nu am putut să țin pentru mine detaliul sărutului, fapt pentru care Lara l-a obligat să își modifice planurile și sa vină în Londra citez "de urgență".

Călătoria lor era planificata abia pentru începutul săptămânii viitoare, dar cred că este mai favorabil pentru mine că vor fi aici în weekend.

— Ne vedem in scurt timp, mă anunța Nicklas. Trebuie să închid.

Apelul se întrerupe.

***

Mașina oprește pe aleea din curtea casei, urmând apoi sunetul portierelor deschizându-se. Îmi iau hanoracul pe mine și ies in întâmpinarea oaspeților.

Lara are pe chip un zâmbet imens, dar ceea ce îmi atrage atenția este umflatura evidentă din zona abdomenului. Am văzut-o ultima dată în urmă cu cinci zile și pot să jur că abdomenul ei nu arata așa. In inima mi se infige o gheara usturătoare. Mintea îmi proiectează o imagine cu Edaline în aceeași postură.
Durerea îmi inunda fiecare colțișor al corpului, dar răzbat să o alung.

Nicklas se apropie de Steve și scoate bagajele din portbagaj după care o însoțeste pe soția lui spre intrare. Stau în pragul ușii încă înlemnit, dorindu-mi să mă pot mișca.

Lara își coboară o palma pe pântec și îl mângâie cu dragoste. Un suspin înfundat îmi scapa printre buze.

— Aproape că mi-a fost dor de tine, se amuză Lara, când se apropie de mine.

— A crescut, mă bâlbâi, cu privirea fixată pe palma de pe abdomen.

— Ah, da! Îți vine să crezi?

Ies un pas în afara ca să ii fac loc pe ușa, după care mă reped spre unul dintre bagajele pe care le cara Nicklas. Îl ajut sa le așeze în hol, după care îi familiarizez cu locuința mea.

După ce se fac comozi, se așează în sincron pe canapeaua din living făcându-mi semn să mă alătur lor.

— Ea știe că ați venit? îmi plimb privirea de la unul la altul.

— Normal că nu, rade Lara vinovată. Dacă ar fi știut nu am fi aici. Poate este prietena mea, și o iubesc, dar in clipa asta trebuie sa o trădez, își musca buza cu regret. Trebuie să fiți din nou împreună! admite cu tărie.

— Lara, glasul îmi tremură. De ce faci asta? De ce ești de partea mea? Doar este logodită. Nu s-ar presupune că trebuie să fii de partea ei?

— Cine a spus că sunt de partea ta? izbucnește în ras mai tare, iar eu mă cutremur la auzul răspunsului ei. Sunt de partea ei, mereu voi fi. Vreau tot ce este mai bun pentru ea. Vreau să fie din nou fericită. Iar fericirea ei ești tu.

Ascunde-mă de mine - Vol IIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum