Aysu

24 9 3
                                    

     Azuri își sprijini coatele de masă și își lăsă capul sprijinit de brațe . O urmărea pe Lefida cum se plimba dintr-o parte-n alta explicând lucruri despre zei iar ea își înăbuși căscatul .

- După cum am spus și acum câteva minute , zeii dețin câte un obiect specific ce le definesc puterea . Legendele spun că obiectele lor le dețin puterea și dacă le-ai putea fura unul dintre obiecte ai putea deveni tu însuți un zeu . Lefida dă pagina la cartea pe care o ține în brațe admirând desenul de pe pagina .

      Aceasta întoarce desenul spre Azuri doar pentru a o vedea cum moțăie liniștită . Încântarea de pe chipul Lefidei se șterge și atunci când închide zgomotos cartea Azuri tresare speriată . O privește pe Lefida care era în fața ei cu expresie încruntată .

- Nu dormeam . Se apără Azuri schimbându-și poziția pe scaun .

- Sigur . Lefida își pune o mână în șold și își țuguie buzele voluminoase .

- Serios ! Ai spus că zeii dețin câte un obiect specific și că dacă reușești să le obții e posibil sa le furi puterea devenind tu însuți un zeu . Azuri își mușcă buza de jos și își pipăie buzunarul în care se află așchia din statuie .

- Oh ! Exclamă Lefida surprinsă .

- Vezi ? Sunt atentă doar că azi m-am trezit devreme , am avut și multe informații de asimilat . Îmi e greu să fiu foarte activa .

- Înțeleg , pentru toți a fost o zi extrem de plină de surprize. Parcă nici nu-mi vine să cred că zeii s-au întors . El atât de ... ireal ! Sunt încă oamenii care au trăit pe vremea Erei Negre , dacă ar afla că istoria s-ar putea repeta ...

- Stai puțin ... Dar Era Neagră când s-a sfârșit mai exact ? Azuri se ridică de pe scaun pentru a se dezmorții și veni lângă Lefida .

- Acum 20 de ani , aproximativ . Lefida se sprijini în palme de marginea mesei și încearcă să nu se învinovățească .

               Cum nu și-a dat seama? Pielea arsă de soare , ochii căprui , buzele pline cu dinții curați ca laptele și accentul tipic . Se vedea de la o poștă că era din Aysu . Cum ea , care acolo se născuse și copilărise , nu reuși să-și recunoască poporul ? Dar acesta nu mai e poporul ei , nu mai e nimeni în Aysu care să conteze pentru ea , e un regat ca oricare altul .

- D-a ? Azuri se blestemă pentru glasul ei sugrumat . Și eu sunt din ... Aysu . Lăsă ea porumbelul să-i zboare din gură .

- Oh ! Lefida zâmbi încântată . Mă bucur atât de mult că mai este cineva care să fie din același regat ca și mine . Fără supărare dar nu prea semeni cu un aysu .

- Mda . Azuri pipăi din nou după așchie și își mușcă interiorul obrazului .

- Îmi pare rău , drăguță. Lefida își duce mâinile la gură cu o expresie de pură părere de rău . Nu am vrut sa te jignesc , sunt sigură că ești o aysu în exterior cât și în interior.

- Nu sunt o aysu ! Se răsti Azuri mârâind . Lăsăm orele de istorie pe altă dată , am treabă . Azuri ieși din încăpere trântind raftul cu cărți în urma ei .

      După ce ieși din cameră se simți vinovată . Nu ar fi trebuit să țipe la Lefida , până la urmă ea spuse că e din Aysu . Dacă Asahi ar fi aici ar fi luat-o de ureche și i-ar spune să-și ceară scuze . Pe urmă i-ar da o palmă după cap spunându-i că și ceilalți au sentimente nu numai ea .

      Scoase așchia și o privi pentru câteva secunde înainte să o pună din nou în buzunar oftând . Muzeul oricum s-a deschis deja deci nu mai are niciun motiv să se grăbească. Statuia lui Adaminis poate să mai aștepte , până la urmă nu pleacă nicăieri . Poate nici nu se va uita cineva atent la statuie , de când stă ea la muzeu numai străinii au vizitat secțiunea zeilor și nici atunci nu au stat prea mult .

 Să furi de la zei Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum