Să furi de la zei

Familie

    Era a treia oară din acea zi de când Asahi se gândi să-l lovească pe Lucien și să-l lase inconștient . De când se întoarse de pe munte ori scria scrisori pentru castel ori se zgâia la cer . Se plimbase prin împrejurimi atât de mult încât Asahi memoră toată pădurea . Trebuia să-l însoțească pe oriunde mergea și Lucien nu se sfia din al plimba pe Asahi peste tot .

- Pentru a o mia oară pe ziua de azi , Lucien , Azuri va fi bine . Dacă știam că nu se va descurca nu o trimiteam acolo . Asahi se lungi pe un sac de dormit simțind cum tălpile îi pulsează .

- Am spus eu ceva ? Lucien se așeză din nou la masa improvizată și începu să scrie o nouă scrisoare. Știu că Azuri e bine . E bine ...

- Nici nu e nevoie să spui ceva . Mormăi Asahi ridicându-se în fund .

- E plecată de o zi ! Lucien sări de pe jos și își trecu mâinile prin păr . Dacă au prins-o ? Dacă ceva nu a funcționat și s-a prăbușit cu aripile ?

- Aripile sunt făcute de mine ! Funcționează bine ! Tremor aruncă șurubelnița ce o avea în mână și își puse mâinile în sân.

- Lucien , la cum m-ai plimbat prin pădurea asta , dacă Azuri ar fi căzut sigur i-am fi găsit cadavrul până acum . Asahi își masă picioarele fără să observe cum Lucien își mări ochii .

- Cadavrul ? Lucien se prăbuși în fund pe pământ analizând situația.

- Asahi ! Nu ajuți ! Lefida îl admonestă pe Asahi îndreptând lingura de lemn amenințător spre el . Azuri e o fată isteață, se descurcă orice ar fi .

- Ai dreptate . Lucien își calmă pulsul gândindu-se la micuța hoață descurcăreață.

- Normal . Azuri se poate descurca cu zeii deși nu știu ce să spun despre Adaminis . Părea foarte înfricoșată de el , adică , pur și simplu nu suporta să audă de el . Lefida gustă supa și zâmbise satisfăcută.

- Serios ? Asahi încercă să o facă pe Lefida să verse informații despre Azuri , din obișnuință.

- Da ! Era de parcă numai să-i audă numele o făcea să tremure de frică , nu a vrut să învețe nimic despre el  . Îți dai seama ce s-ar întâmpla dacă s-ar întâlni cu el față în față? Sunt sigură că ori are să leșine ori îi va ceda inima . Lefida continuă să spună tot ce-i trecea prin cap fără să-și dea seama că mai mult îl îngrijora pe Lucien .

- Desigur dacă ar mai apuca să facă o mișcare înainte să o transforme în cine știe ce monstru pentru că a îndrăznit să fure de la el . Asahi continuă și el să-și dea cu părerea .

- Monstru ? Se bâlbâi Lucien alb la față ca un nor . Nu mă ajutați . Mă duc să mă plimb . Lucien se ridică rapid în picioare și o și luă din loc .

- Oh , sfinte . Abia m-am așezat . Asahi își dă ochii peste cap în timp ce Tremor se lovește cu palma peste față.

- Voi chiar nu știți cum să liniștiți pe cineva . Tremor se scutură de rugina de pe pantaloni și se ridică în picioare . Mă duc eu cu Lucien , Asahi , poți să te odihnești .

      Tremor porni în urma lui Lucien în timp ce Asahi ridică din umeri și Lefida strigă în urma lui să aibă grijă . Lucien nu se plimbase , ci doar plecase puțin mai departe de tabără și se așeză la umbra unui trunchi de copac culcat la pământ. Inventatorul se așează lângă el și păstrează liniștea până când Lucien simte că se poate destăinui .

- Ma sărutat , în timpul Solstițiului de Seceră . Acum e acolo sus și nici nu am întrebat-o dacă simte ceva pentru mine . Nu am știut cum sau când să o întreb . Mărturisi Lucien oftând și jucându-se cu o frunză.