Jocul Zeului

23 7 0
                                    

⛔ATENȚIE ⛔ POATE CONȚINE SCENE DERANJANTE PENTRU UNII CITITORI.

- Oamenii sunt atât de lenți!

Adaminis rânji apropiindu-se de bărbatul ce alerga din toate puterile în fața lui. Alcoolul îi încețoșa privirea lui Ivan ce se împiedica de propriile picioare iar atunci când Adaminis îi șopti în ureche încercă să mărească ritmul.

-Mă întreb... Dacă ai avea picioare mai lungi ai putea fugi mai rapid?

Bărbatul vru să țipe înfricoșat dar Adaminis pocni din degete și buzele i se lipiră între ele. Cu ochii larg deschiși Ivan se lupta să supraviețuiască.

- Oh, nu, nu, nu. Nu țipa, Ivan!Ochii lui Adaminis străluciră. Abia am început!

Adaminis îl lovi cu piciorul în spate iar Ivan se rostogoli de pe cărare și se opri într-un copac. Frunzele din copac tremură zdruncinate de trupul bărbatului ce avea ochii în lacrimi.

- Jalnic. Îți place să-ți bați joc de alții, Ivan? Adaminis se apropia lent de bărbat. Mie unul îmi place să mă joc cu oamenii.

Bărbatul se sprijinii de trunchiul copacului ridicându-se în picioare. Cu degetele încercă să-și desprindă buzele pentru a țipa după ajutor dar fără niciun folos.

- Vrei să jucăm un joc, Ivan?

Iarba de sub picioarele lui Adaminis se transformă în scrum în timp ce el pășea spre criminalul mamei lui Kamnur. Disperarea bărbatului se transformă în transpirație și lacrimi ce i se combinau pe obraji ce îi picurau pe haină.

- Mhmmhm.

- Mai tare, Ivan!

Adaminis pocni din degete iar din ochii lui Ivan începu să se scurgă sânge. Urletele de durere ale bărbatului erau asuprite de buzele ferecate în timp ce surâsul macabru al zeului revertebră printre crengile copacilor iar două păsărele somnoroase zburară speriate.

- Mmhhmmm!

Bărbatul încercă să strige mai tare dar reușea să scoată doar câteva mârâituri demne de milă. Zeul se întoarse cu spatele la bărbat și buzele acestuia se despărțiră dureros.

- Bun...

Cât zeul era cu spatele Ivan își făcu avânt și vru să fugă dar Kamnur apăru în fața lui iar el se lipi înapoi de copac înfricoșat.

- Unde credeai că pleci, Ivan? Parcă ne puserăm de acord să jucăm un joc, nu-mi place să fiu furat!

Zeul își ridică mâna stângă în aer și strângând brusc pumnul un trosnet de oase sfârâmate îi mângâie urechile lui Adaminis. Bărbatul se prăbuși la pământ urlând de durere, oasele picioarelor îi erau făcute bucăți.

Kamnur privi fața schimonosită de durere a bărbatului și își aminti de durerea ce o simțise el în suflet atunci când îi ucise mama. Voia ca bărbatul să o simtă înzecit.

- Doar un joc, două întrebări. Răspunzi corect... Zeul clătină din cap. Te las în viață. Mă simt milos în noaptea asta.

-Te implor...

- Oh! Dar nu începe cu astfel de rugăminți , nu mă simt chiar atât de milos.

Ochiul zeului străluci ca o stea atunci când își încordă degetele de la mâna stângă iar bărbatul urlă cuprins de agonie. Unul câte unul degetele de la mâna stângă i se contorsionau inuman.

 Să furi de la zei जहाँ कहानियाँ रहती हैं। अभी खोजें