Cap. 11

8.2K 533 20
                                    

Ronna

Mă ia de mană şi mă trage spre intrarea în discoteca plină de tineri. E foarte aglomerat, iar muzica îmi bubuie în urechi. Îl strâng uşor de mână, atrăgându-i atenţia. 

-N-ai vrea să stăm afară?

Se uită mirat câteva secunde şi începe să zâmbescă aprobând. Ne întoarcem cu greu prin mulţime şi ieşim rezemându-mă de zid, în acelaşi loc în care m-a sărutat prima dată. Cred că şi lui îi vine în minte asta pentru că mă presează în perete şi mă sărută pătimaş. Se opreşte respirând greu.

-La naiba, Ronna! Mă înnebuneşti! Mă duc să iau ceva de băut, aşteaptă-mă aici, da?

Dau din cap, pentru că nici eu nu mai pot vorbi coerent. De câte ori mă sărută îmi simt picioarele tremurând şi îmi doresc să nu se mai oprească, ba chiar aş vrea să-i simt mâinile pe pielea mea, mângâindu-mă.

Mă sperie propriile mele gânduri şi dorinţe!

Rămân sprijinită de perete cu un zâmbet în colţul gurii, aşteptându-l aşa cum i-am promis. Dar în faţa mea apar două feţe pe care nu credeam să le văd vreodată împreună, Tina şi Maria ,fata cu care mai ieşeam în copilărie şi cu care l-am văzut umblând după ce s-a îndepărtat de mine.

-Vai, vai! Nu ştiam că ţigăncile au voie la discotecă şi mai ales singure, fără şatră! începe Tina şi se întoarce spre cealaltă râzând una la alta.

-Da, nici eu nu ştiam că aveţi un club a celor futute şi părăsite! le răspund pe acelaşi ton.

Se simt ofensate că încep să atace mai serios.

-Nu râde că şi tu vei fi în curând aşa! Crezi că va sta mult cu tine? După ce ţi-o trage, nu te mai bagă în seamă, decât atunci când te vrea din nou!

Opa! Stiu cu cine am venit!Si de asta ma ataca!

-Şi voi aţi acceptat aşa ceva? Voi n-aveţi  mândrie? Ne faceţi de râs, pe toate femeile prin lipsa voastră de gândire!

-Auzi, proasto, dacă ai făcut facultate nu înseamnă că eşti mai sus decât noi! continuă Tina nervoasă.

-Auziţi nevertebratelor, aici nu e vorba de studii! E vorba de mândria voastră de femei! Vă place să fiţi doar folosite şi apoi aruncate?Acum de ce aţi ieşit? În căutarea unui prost care să accepte că şi-au clătit toţi bărbaţii din sat galoşul în voi?

-Şi tu ce crezi? Crezi că el te va lua de nevastă? Hmm, mă faci să râd! Cum i-ar sta lui Robert, care e un tip mai serios si politist pe deasupra,  la masă cu toţi ţiganii? Cum crezi că se va simţi când te va prezenta colegilor lui, cu fusta ta creaţă şi înflorată? Ascultă-mă, drăguţă! Eşti la fel ca noi, acum te vrea ...dar nu pentru mult timp! îmi spune Maria privindu-mă îngâmfată.

La naiba, au dreptate! Oare Robert ar putea să treacă peste mândrie atunci când cei din jur vor vorbi şi râde despre relaţia noastră? Până acum am fost mândră de originea mea, nici nu mi-a păsat ce cred cei din jurul meu despre asta, cu toate că mi s-a întâmplat de multe ori să intru în magazin şi să văd că ceilalţi se strâmbă ca şi cum ar vedea ceva greţos sau că-şi trag copiii sau poşetele mai aproape de ei, de parca as vrea sa le fur.

Am învăţat să devin imună la aceste gesturi, dar n-aş vrea să-l văd pe el cum s-ar ascunde de cineva cunoscut, jenându-se că este cu mine.Asta m-ar durea foarte mult!

La naiba,azi mi-am declarat dragostea şi tot azi am realizat ce complicată va fi de acum înainte!

-Poate, dar spre deosebire de voi nu mă voi arunca în braţele primului întâlnit şi tot aşa de câte ori voi fi părăsită!  

PREJUDECĂŢI (II)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum