Cap. 49

8.5K 511 33
                                    

Robert


Mă trântesc lângă ea răsuflând puternic de parcă aș fi într-un maraton. Încerc să-mi potolesc bătăile inimii și ne privim zâmbind, fiind în aceeași stare.

-Ce monstruleț am creat! Ești o fiară, iubito!

-Eu? face o figură nevinovată, fâlfâindu-și genele lungi spre mine.

-Da, tu! M-ai terminat!

-Eu? Tu ai vrut! continuă făcând boticul ei frumos, vrând să-mi arate cât de mult o ofensează vorbele mele, dar abia reușește să-și abțină zâmbetul din colțul gurii.

-Eu am vrut? Păi,... dacă ți-ai împins fundulețul ăla obraznic în mine, cât credeai c-o să rezist? Sunt om, ce naiba!

-Vezi, deci tu ai vrut! zâmbește triumfătoare și fuge la baie.

-Vin și eu? o întreb cu toate că știu deja răspunsul, dar îmi place foarte mult s-o provoc.

Îmi plac toate stările ei și abia aștept să ajung acasă de la serviciu și să fim împreună. Când mai am câte o urgență și trebuie să plec noaptea, fac în așa fel, încât zorii zilei să mă găsească cu ea în brațe, așa cum a fost și în această dimineață. 

Îmi arunc ochii spre noptiera de lângă pat unde râdem fericiți în fotografia făcută de Miruna în Noua Zeelandă. Ne-am simțit grozav în luna noastră de miere, care de fapt a reprezentat doar două săptămâni , în perioada sărbătorilor de iarnă. Miruna are un grup frumos de prieteni în care ne-am integrat imediat și am petrecut niște zile minunate. Ne-am întors de curând și ne-am reluat viața pe care am început-o după căsătorie. 

Nu-mi vine să cred că au trecut trei luni de când este a mea cu adevărat! Ne-am decis să renovăm casa în vară, fiind o vreme mai potrivită și chiar dacă mobilierul este neschimbat și locuiesc în aceeași casă în care am trăit în ultimii ani, totul pare nou. Atmosfera , mirosul, totul mi se pare nou, prin simplul fapt că este ea aici.

 Îmi place totul la ea, m-am obișnuit imediat cu toate obiceiurile ei, începând de dimineață când sună alarma și mai moțăie vreo cinci minute în pat, în brațele mele, apoi fuge  la baie, disperată că a întârziat. De multe ori nu rezist și mă duc după ea sau o trezesc înainte de alarmă și o iubesc ca un nebun, rapid ca un iepure. Chiar dacă mormăie și bombăne, imediat se aprinde la mângâierile mele și-mi răspunde cum numai ea știe, exact cum a făcut în această dimineață.

La serviciu continui să stau cu un zâmbet tâmp pe față, fiind ținta tuturor glumelor venite din partea nașului și a dragilor mei colegi, bineînțeles cei care își permit. După- amiaza merg s-o iau de la primărie sau vine ea la mine și mă bucur că am scăpat de Magda, astfel nu mai risc s-o supere și jignească cu vorbe amare, la fel cum mi le-a aruncat mie în ziua când i s-a aprobat transferul la altă secție de poliție.

A intrat în biroul meu și mi-a spus cu multă ură că am făcut o alegere proastă și că o s-o regret toată viața mea. I-am răspus foarte amabil, cu toate că a vrut să-mi jignească soția făcând-o țigancă. Ceea ce n-a înțeles ea, e că Ronna chiar e mândră de originea ei, iar mie chiar nu-mi pasă ce este ea. Eu o iubesc exact așa cum este ea! I-am urat mult noroc în viitor și uite așa am șters o greșeală pe care am făcut-o înainte de a o reîntâlni pe ea. M-am închinat cu mâinile și picioarele pentru că mi-a fost ascultată ruga și a reușit să obțină un transfer.

-Mergem? mă readuce la realitate micuța mea care apare de la baie deja îmbrăcată.

-Ești sigură că nu vrei să mai stăm? îi bat apropouri la încă o partidă mică de nebunii.

PREJUDECĂŢI (II)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum