Sunteti arestata!

2.4K 90 0
                                    

De jumatate de ora privesc cheile de la masina lui Conner in timp ce logodnicul meu ma priveste neincrezator.

-Tu l-ai ajutat, nu?

Aprob din cap si se incrunta.

-De ce ai facut asta?

-E nevinovat.

-Ajutandu-l sa evadeze l-ai condamnat la o moarte sigura, judecatorul va fi mai dur. Stii doar ca cei nevinovati nu au motiv de ingrijorare, acum nu se va mai crede in nevinovatia lui.

-Trebuia sa fac asta Carl.

-De ce? Pentru ca inca il iubesti?

-Ce? Nu! Daca il iubeam nu acceptam sa ma marit cu tine, port inelul tau pe deget, ai uitat?

-Asta nu-mi dovedeste ca ma iubesti.

Spune si paraseste apartamentul. La naiba cu tot. Stie ca nu il iubesc, stie ca nu mai pot iubi. Conner mi-a luat acest dar dar nu-l condamn, nu vreau razbunare. Se poate trai si fara iubire si Carl e dispus sa imi ofere o astfel de viata chiar daca in ochi ii pot citi o farama de speranta cum ca ma voi schimba si voi incepe iar sa iubesc. Iubirea nu ma mai caracterizeaza. Merg repede in dormitor sa ma schimb si parasesc apartamentul plecand la Dean. Nu mai timp pentru a ma plange de viata mea, acum nu este vorba despre mine, este vorba despre viata unui om nevinovat.

-Il voi salva, ii voi arata ca acea copila care l-a distrus stie sa ia decizii mature.

Lovesc volanul si imi vine sa ma lovesc si pe mine, de ce vorbesc singura?

-Daca i-as fi spus lui Carl ca Alexander e celalalt avocat poate ca ar fi inteles de ce l-am ajutat pe Conner sa evadeze. Ajunsa in fata casei lui Dean ii zaresc pe Ben si Lisa in gradina ingrijind niste flori. Zambesc in sinea mea cand il vad si pe Conner cu o lada plina de noi rasaduri pe care o aseaza langa Lisa si incep toti 3 sa planteze noile flori aduse de strigoi, nu voi uita niciodata porecla asta.

-Mai stii cand ii spuneai strigoi?

Tresar cand Dean isi face simtita prezenta langa mine si zambesc cand aud porecla.

-La asta ma gandeam si eu. Cum se simte? A mancat?

-Da, l-a convins Ben cu chiu cu vai, s-a ajuns si la amenintari dar pana la urma a mers.

-Amenintari?

Spun intorcandu-ma spre frumosul barbat ce pare ca nu imbatraneste, vreau si eu leacul tineretii vesnice.

-I-a spus ca de nu mananca si i se face rau tu nu-l vei ajuta si nu vei mai vorbi cu el.

-Destept baiat.

-Si frumos, sa nu uitam, seamana cu tatal lui.

-Neah, mai degraba seamana cu mama lui.

-Pe tine cine te-a crescut? Eu sau Lisa? Cu cine tii?

-Cu tine, normal.

Il imbratisez si incepe sa rada.

-Asa mai vii de-acasa.

-Vreau sa-l iau pe Conner.

-De ce?

-Vreau sa ma ajute sa strang dovezi, maine e procesul si nu am toate dovezile, pe langa crima trebuie sa dovedesc ca el e un bun doctor.

-Asa e. Conner!

Dragul meu unchi isi face simtita prezenta si Conner isi indreapta privirea spre noi la fel si ceilalti doi. Se ridica de pe iarba si se indreapta spre noi.

-Ti-am zis de la inceput ca-mi place de el, nu? Poate scapi de ala cu care te prezinti in public.

-Dean, il iubesc, ar trebui sa accepti asta.

Joc periculos(NEEDITATA)Where stories live. Discover now