Joc periculos(NEEDITATA)

Doamne da-mi rabdare

Usor deschid ochii si intr-o parte sta Conner iar in cealalta sta Willy. Am lesinat, nu? Am ceva grav? Conner respira usurat cand ma priveste si ma consulta pentru a fi sigur ca sunt bine.

-Ce s-a intamplat?

Duc o mana la frunte si incep sa masez, am o migrena.

-Din nu stiu ce motiv ti-a crescut tensiunea si ai lesinat. Conner a crezut ca poate esti insarcinata dar nu este probabil.

-De ce spui asta Willy?

Conner ma strange de mana si ma priveste trist. Oh, nu.

-Nu mai pot fi mama, nu?

Conner se intinde pe pat langa mine imbratisandu-ma iar Willy imi strange mana oferindu-mi putere. 

-Nu-ti pot oferi familia pe care ti-o doresti, nu? Nu-ti pot implini visul mult dorit?

Lacrimile aluneca pe obraji si Conner incearca sa le stearga abtinandu-se sa nu planga si el.

-Putem pleca? Te rog!

-Desigur iubito, te ajut sa te ridici si mergem unde vrei, fac schimb de tura cu un coleg si facem ce vrei tu.

Zambesc si sunt fericita ca il am langa mine. El e stalpul meu de sustinere.

***

-Daca tot nu-ti pot oferi copii, macar sa ma comport eu ca unul.

-Cand te-ai comportat tu ca un adult?

Se scarpina in cap si ma priveste serios.

-Hai mai!

-Unde mergem? Abia am ajuns. Tu nu ai stare?

-Nu.

Spun suparata si imi vad de vata de zahar cu aroma de ananas pe care mi-a cumparat-o Conner acum 2 minute.

-Cata din aia mai mananci?  Te vei ingrasa.

Spune serios asezandu-ne pe o banca.

-Nu e treaba ta, mananc cat vreau, de ma ingras nu ai de cat sa pleci, eu raman cu burtica mea si vata de zahar.

-Dar cine a spus ca plec? Poti sa fii cat de grasa vrei, eu te voi iubi si asa.

-Nu asta ai lasat sa se inteleaga.

-Tu intelege ce iti spun eu si nu ma mai supara.

-Ei, dar stii ca te iubesc.

Ma asez pe picioarele lui si incep sa-l ciupesc de fata.

-Neastamparata mica!

Imi prinde mainile la spate si ma saruta.

-Conner, suntem intr-un parc, sunt copii, poarta-te civilizat. Ce vor spune copiii ce ne vad?

-Ca-mi iubesc sotia.

-Ce sotie? Ma inseli cumva?

-Asta e vreun apropo cumva? Daca da, te duc acum la Starea Civila si te fac sotia mea.

-Nu te cred in stare.

-Mai spune-o odata si in urmatoarele 10 minute te voi face sa spui Da in fata unui ofiter al Starii Civile.

-Lasa-ma sa mananc linistita sau iti intind vata de zahar in par.

-Sa nu cumva!

Ameninta el cu zambetul pe buze.

-Dupa ce termini mergem acasa? Dean zicea ceva de o seara in familie.

-Aveam planuri sa ne mutam dar cu o asa familie nu cred ca e necesar, in casa aia nimeni nu-i normal si ne acceptam asa cum suntem. Doar daca pe tine te deranjeaza ca stam cu unchiul meu.