Dulcele meu Amar (+18)

Trădare.

Am deschis cu greu ochii, privind cerul înnorat de deasupra capului meu. Trupul îmi era îngheţat şi cu greu am reuşit să mă ridic de pe şezlongul rece sloi. L-am privit cu ură, ca si cum el ar fi singurul vinovat pentru situaţia în care mă aflu. Mi-am tras nasul şi pe vârfuri am intrat în camera călduroasă. I-am privit trupul de zeu, dormea întins pe întregul pat, cu mâinile larg deschise şi pătura trasă până la jumătatea abdomenului.

M-am apropiat uşor de îngerul meu negru şi i-am sărutat scurt obrazul, învelindu-l mai bine. Am pornit în paşi uşori spre duş, descotorosindu-mă de hainele umede şi reci. Picăturile fierbinţi îmi atingeau trupul într-un mod violent, şi fără să realizez am început să-mi mângâi corpul în locuri pe care mâinile sale puternice le-au atins. Îmi imaginam buzele sale cutreierându-mi întregul trup, şi fără să conştientizez, am scapat un geamăt încărcat de dorinţa.

Ochii mi s-au deschis larg, iar respiraţia îmi devenii agitată. Ajungeam ceea ce el îşi dorise încă din prima clipă. O obsedată. Tânjeam după atingerile lui fierbinţi şi după gustul divin al buzelor sale. Uitasem de când nu am mai primit un sărut fără de motiv, întrucât, acum, fiecare sărut conţinea o dorinţa ascunsă şi un păcat iscusit.

Ies din duş şi îmi sprijin palmele tremurânde de chiuveta albă. Îmi iau halatul pufos din dulapul înalt şi alb şi-l strâng bine în jurul corpului meu micuţ. Buzele îmi tremură într-un mod incontrolabil, iar corpul meu parcă este bătut la milimetru. Frigul se simţea si acum în maduva oaselor mele, făcându-mă să mă simt din ce in ce mai rău. Întind palma tremurândă spre oglinda aburită şi o şterg cu reţinere. Îmi este frică de ceea ce voi vedea.

Mă doare sufletul să văd în ce hal m-a adus un barbat. Eu nu eram aşa. Îmi privesc reflexia în oglindă şi îmi lărgesc ochii, începând sa tremur mai rău decât tremuram deja. Ochii îmi sunt roșiatici şi umflaţi, iar cearcănele îmi ies în evidenţă pe tenul alb ca spuma laptelui proaspăt. Părul meu ciocolatiu îmi este nepieptănat de zile întregi, și-mi trec mâinile prin el pentru a domolii şuviţele ude şi încâlcite. Buzele îmi sunt vineţii şi crăpate, iar nasul îmi prinsese o culoare de roşu aprins. Pe gât aveam zeci de semne de dinţi şi câteva răni micuţe din care sângele curgea şi acum în picături mici.

Am deschis uşa băii încet şi am suspinat remarcând patul gol. Cu aceleaşi mişcări de felina m-am îndreptat spre bucătărie şi am respirat uşurată văzându-mi iubitul pe unul din scaune cu o ceaşcă de cafea în mână.

- Încerc să mă gândesc la ce naiba îmi mai eşti utilă!

Mărturiseşte fără a mă privii şi îmi strâng buzele într-o linie dreaptă, scoţând trei ouă şi câteva bucăţi de bacon afumat din frigider. Aprind aragazul şi torn puţin ulei în tigaia încinsă, după care, prepar micul dejun în liniştea care, sper eu, că va fii menţinută.

- Nici o amărâtă de cafea nu poţi prepara înainte să mă trezesc! Pufneşte într-un reproş evident şi îi aşez farfuria în faţa zâmbind nevinovat.

- Am fost la duş, cuvintele îmi ies ca o şoaptă iar el surâde în mod răutacios.

Expir uşurată atunci când singurul sunet care umple încăperea e cel al linguriţei mele în cafea şi mă aşez relaxată pe unul din scaune începând să mănânc. Îl privesc cu coada ochiului din când în când, observându-i încruntarea profundă. Respiră încet şi calculat, în timp ce-şi îndeasă o bucată de bacon în cavitatea bucală.

- Ai nevoie de sare? Îl între atunci când strâmbă dezgustat din nas. Mă aţinteste cu acea privire rece şi cu greu îmi menţin corpul stabil atunci când fiori de gheaţă îmi străbat şira spinării.