Capitolul 34

3.4K 194 26
                                    

Capitolul 34

Emoții de iarnă

"I'm not on drugs, I'm just in love."

- Dobitocule!

Îl cert pe Adam din vină că aruncase cu un bulgăre de zăpadă, care mă lovi tocmai în față.
Eu pe lângă că sunt răcită cobză, mai mănânc și zăpadă.

- Iartă-mă, nu am vrut, nu intenționat.

Se apropie de mine și începe să îmi sărute fața, încălzind-o.

- Ești un nesimțit!

Îi spun aruncându-l în mormanul mare de zăpadă pe care el a îndepărtat-o azi de dimineață de pe alee. Dar amețită fiind, m-am trezit peste el. Îmi lipise fața de pieptul său și începe să arunce zăpadă pe spatele meu.
Nu-l mai înțeleg, ori mă umple cu zăpadă ori mă apără.
Când se oprise, am stat o secundă pe loc, apoi am luat un pumn de zăpadă aruncându-i-l în față.

- Asta e o declarație de război.

Mă ridic rapid de pe el și fug spre casă, simțind mulți bulgări de zăpadă țintuindu-mi spatele.

Urăsc iarna.

Mi-am dat jos geaca groasă și am auzit ușa deschizându-se.
Primul lucru pe care l-am făcut a fost să mă lipesc cu totul de unul dintre caloriferele din sufragerie.

- Idiotule, știi bine că sunt răcită. Tot din vina ta.

El se scuturase de zăpadă și l-am privit încruntată. Parcă ar fi un țânc de doi ani.
Se așază lângă mine, strângându-mă în brațele lui.
Adevărul e că atunci când sunt la pieptul lui, caloriferul nu îmi mai este de folos. El îmi oferă căldura necesară.
Chit că tot din vina lui am ajuns să mănânc doar supă de pui, și patul să fie plin cu șervețele folosite.

- Du-te în dormitor. Merg să prepar două căni de ciocolată caldă, le vom bea împreună, ne vom uita la TV, apoi vom face dragoste.

- Cum să nu.

Mormăi și plec de lângă el, fiind rușinată la maxim.
La naiba, urăsc când îmi vorbește așa.

Îi aud râsetul în timp ce urc scările care duc la etajul superior.

M-am pus sub pătură și am urmărit la TV un film, destul de interesant.
Dacă nu mă înșel, astăzi este 3 ianuarie.

Noaptea dintre ani a fost superbă. Am petrecut-o la o petrecere organizată de niște prieteni de familie ai lui Adam.
Nu, nu a fost o petrecere gen "BB" cu alcool peste tot și droguri. Ci una elegantă, la care Adam a fost nevoit să poarte din nou costum.

La miezul nopții, nici nu am putut vedea spectacolul de artificii, căci Adam m-a sărutat în toate cele 10 minute. Și printre săruturi mi-a promis că nu mă va părăsi niciodată, ceea ce m-a emoționat până la lacrimi.

Blondul tocmai intră în cameră, închizând ușa cu piciorul, mâinile fiindu-i ocupate de cănile cu ciocolată caldă.
Nu pot să cred că el e al meu. Doar...numai când îl văd mă apucă amețeala.

Tomorrow (Vol. I-II)Where stories live. Discover now