Majoreta

Capitolul 1

  Imi verific pentru ultima data foaia pe care o am in mana si ma incrunt, trebuie sa fie o greseala, una colosala... Eram in fata camerei ce imi era indicata pe foaia alba imaculata... O camera ce apartinea camimului de baieti a Universitatii Zion.

   Dupa cearta avuta cu scorpia, singurul lucru pe care mi-l doresc este sa ajung in camera mea si sa ma odihnesc... Femeia aia e nebuna.

  -Ce dracu e in capul tau?! O sa imi distrugi reputatia! Cum sa mergi la Zion nerecunoscatoareo! Striga nebuna la mine, si aproape puteam sa vad cum ii sar ochii din orbite... Sper ca nu crede ca o sa o ajut sa si stranga de pe jos...

-Uite femeie buna, nu ai avut nici un rol in cresterea mea asa ca te rog sa imi dai pace pana nu dau cu niste apa pe tine, si o sa te topesti ca o vrajitoare autentica!  Chicotesc privind-o sfidator intre timp ce ma indreptam spre iesire cu valiza in mana.

-Nu o sa faci asta ca de nu o sa... o sa... te dezmostenesc fetito! Maraie ea furioasa.

-Pacat ca tata te-a adus pe culmile succesului... Si tot el te va darama daca te vei atinge de fetita lui... Nu uita ca am luat incapatanarea si vulcanismul de la el... si sunt mandra de asta! Zambesc plecand fara a ma uita inapoi... Se pare ca i-am venit de hac papusarului.

   Oftez si intru pe usa ce indica cu cifre aurite numarul ,,25" fara a ma obosi sa mai bat. Si aproape scap valiza cand vad trupul lucrat ce statea cu spatele la mine, era un barbat de vreo 21 de ani, cu un par castaniu din care curgeau firisoare de apa pe corpul frumos, semn ca abea iesise de la dus. Il vad cum isi trage un tricou pe el, muschii spatelui miscandu-se intr-un dans care parca ma invita sa ii ating... Revino-ti Rony! Tu ai un iubit... Unul care se afla probabil tot in aceasta cladire.

   Cel din fata mea se intoarce avand la inceput o mina calma, ca apoi o cuta fina sa apara intre sprancenele lui... Simtind brusc o caldura deranjanta in obraji, realizand ca mi-am gasit o zi foarte proasta in care sa port tricoul asta alb cu decolteu prea generos.

   -Hei, te-ai pierdut? Intreaba zambind mijindu-si ochii in directia mea, ca apoi sa inceapa sa isi stearga parul cu un prosop.

   -Camera 25, se pare ca o sa fim colegi ... Mormai aratandu-i foaia si intrand in incapere, acesta nu se oboseste sa imi ia foaia dintre degete, privindu-ma usor amuzat, ce e gresit cu baiatul asta?

   -Eh, macar nu am fost singurul care a crezut ca esti baiat, asta sau nu mai sunt camere in caminul pentru fete, iar... Mormăie indicandu-mi patul de sus... Era o camera destul de spatioasa, cu peretii albi, un covor micut in mijloc de aceasi culoare si mobila frumoasa neagra... Si spre surprinderea mea, era uimitor de curat pentru o camera in care locuiește un bărbat.

  -Adica? Intreb stramband din nas.

  -Blaze Harrison... Mie imi suna a baiat... Mormaie slab facandu-ma sa chicotesc.

  -Blaze Veronica sau daca preferi Rony Harrison! Spun cu o anumita doza de sarcasm in glas.

  -Ashes Damian Stain! Spune, eu vrand sa dam mana, acesta imi priveste mana ca apoi ochii lui mari si caprui sa ma atinteasca inca incruntati, desi mi-o prinde si o scutura usor. Uite bruneto, daca o sa stam in aceasi camera asta nu inseamna ca o sa fim prieteni sau ceva. Imi spune jucaus facandu-ma sa imi dau ochii peste cap.

  -Nici nu imi imaginam asa ceva. Bomban, acesta scuturand din cap ca apoi sa se aseze in patul sau, eu incepand sa imi asez lucrurile prin camera. Ma aplec ca sa imi asez hainele in sertarul de jos al dulapului pe care mi l-a indicat el ca e gol.

  -Dragut fund. Mormaie el, simtind iar caldura aceea deranjanta din obraji.

   Tac evitand sa il privesc si imi continui treaba, ca apoi sa fug la baie, sa fac un dus si sa imi trag pe mine pijmalele pe care le insfacasem mai devreme, din pacate fiind cele mai scurte pe care le puteam avea in bagaj... Stau si ma gandesc daca sa mai ies de aici sau nu, inca nu suntem indeajuns de apropiati ca sa imi vada toate cicatricile tronand mandre pe pielea mea prea palida, nu sunt pregatita sa ii povestesc totul unui necunoscut...