Imi urca inima in gat cand am brusc sentimentul de cadere in gol. Si dupa ma unesc imediat cu podeaua in cea mai frumoasa imbratisare. Marai si imi ridic capul enervata, privind mana lui Damian atarnand peste marginea patului... Tocmai ma aruncase din pat... Asta e noua.
Mereu adormim imbratisati si dupa i se face somn si nu mai stie cum sa se debaraseze de mine, sunt constienta ca doarme si nu realizeaza ce face, dar totusi.
Ma ridic in picioare intinzandu-ma si nu pot decat sa ma stramb cand imi aud coloana trosnind in zece mii de feluri diferite. Dormea atat de linistit si dragut incat ma facea geloasa pe perna lui.
Ma asez la pe marginea patului, privindu-i spatele descoperit cum se ridica o data cu respiratia sa.
Imi trec degetele peste bratele lui, pielea fina infiorndu-se sub atingerea mea, mi-o las sa se odihneasca pe spatele lui si nu pot sa rezist tentatiei de a imi infige unghiile in pielea lui usor bronzata, de unde? Nu stiu, doar el poate sa fie bronzat in mijlocul lui noiembrie.
-Iti sugerez sa incepi sa te pregatesti, fiindca daca pun acuma mana pe tine, nu mai plecam nicaieri... Mormaie ridicandu-si putin capul de pe perna ca sa ma poata privi cu abisele lui negre... Pot spune ca pana sa-l cunosc nu am fost niciodata indragostita de niste ochi caprui, dar ai lui pur si simplu ma fac sa ma topesc mai ceva decat ciocolata intr-o zi calduroasa.
-Bine, fie... Oftez ridicandu-ma si alegand prima rochie care mi-a picat in mana, dantela rosie facandu-ma sa zambesc.
Imi iau lenjeria si rochia in baie, urmand sa intru la dus.
Dupa un dus fierbinte, apa fiind atat de calda de te miri ca nu mi-a topit carnea de pe oase, ies in incaperea racoroasa stergand perlele de apa de pe pielea mea, ca apoi sa ma imbrac cu ceea ce mi-am ales.
Rochia era una stramta dantela fiind incredibil de moale si invelindu-mi corpul pana undeva mai jos de jumatatea coapselor, avea mici decupaje patrate intr-o linie in jurul taliei si bretele subtiri care mi-au impiedicat toate tentativele de a purta sutien.
Imi privesc corpul in oglinda, stramband din nas... Aratam bine cu ea, imi imbratisa frumos formele, dantela cu un model complicat ascunzand mica burtica ce aparuse fara voia mea in urma medicamentelor si a mancarii absolut delicioase cu care ma indopase Damian dupa ce am lesinat cu el pe terenul de sport.
Nu burtica era problema, ci cicatricile ce imi acopereau pielea, facandu-ma sa arat de parca as fi cazut intr-un bazin plin de foarfece... Si chiar daca nu ar fi fost acelea, dunga oribila de pe umarul meu ma facea sa imi urasc corpul, sa urasc totul despre felul in care arat.
Ies din baie cu scopul de a alege o alta rochie, una care sa imi acopere umerii, atunci cand ma hotatasem pe o rochie din saten neagra ce imi acoperea complet umerii, avand si un guler rotund ce urma sa fie in jurul gatului, il aud pe Damian pufnind.
-Mie imi place mai mult rochia asta, aia e prea scurta... Mormaie si pot sa il vad cu coada ochiului cum stramba din nas ca un copil rasfatat... Avea si dreptate, fiindca cumparasem rochia asta doar datorita partii de sus, de altfel fiind si aceasta pe corp, partea de jos fiind cat jumatate din a celei pe care o purtam si avand o crapatura de-a lungul piciorului, pana sus de tot.
-Mie nu imi place... Asta... Mormai aratand spre cicatricea mea, el doar pufnind si privindu-ma usor enervat prin noii lui ochelari.
Erau negrii, rama subtire si facuta complet din metal, cu lentilele undeva intre patrat si rotund... Sau sunt ovale?
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
