Capitolul 23

1K 71 46
                                    

Spre apararea mea, sunt o lenesa

-Aratai bine in rochia aia... Mormaie Millie in timp ce ieseam din magazin incarcate cu pungi, poate profitasem putin de cardul pe care mi-l inmanase mama ca adio... Nu am cheltuit cine stie ce, la cati bani are, nici nu o sa isi dea seama.

-Eu arat bine in orice negru, cu umerii acoperiti, din dantela de preferat. Chicotesc incercand sa tin pasul cu ea, insa cum era cu mult mai inalta decat mine, mi-era greu.

-Nu as baga mana in foc pentru "umerii acoperiti"... Ai o clavicula si niste umeri bine definiti...

-Si plini de dungi, sa nu uitam despre astaaa... Spun sec, incercand sa imi acopar tristetea cu un chicotit.

-Da, dar asta nu te-a oprit cand ai devastat VS... Spune tragandu-mi un cot  jucaus in coaste.

-Mdaaa... Garderoba mea avea nevoie de o imbunatatire...

-Cred si eu... Cu un iubit ca Damian, am auzit ca-i foarte... Distructiv...

-Noi nu... am... inca... Incerc sa zic, Millie tresarind socata.

-L-ai tinut pe Damian pe uscat aproape o luna?? Te respect fato, am auzit ca nimeni nu ii rezista...

-De fapt, el tot da inapoi, fiindca vrea sa fie ceva special.

-Mmm, ok...

-Dar tu... de unde stii ca ii place sa... rupa chestii...

-Gwen se lauda cu asta cand erau impreuna...

-Interesant lucru cu care sa te lauzi. Spun stramband din nas si vreau sa mor  cand ii vad pe Thomas si Petter venind spre noi, trebuia sa il tarasc pe Dami dupa mine.

-Buna raza de soare! Spune Tom zambindu-mi si asezandu-se impunator in fata mea.

Tom si Petter sunt doi tipi din fratia lui Dami si sunt doi baieti de cosmar, adica, am impresia ca ma urmaresc peste tot pe unde merg asteptand un moment in care sa fiu fara Damian.

-Buna Tom... Pete... Spun evident iritata, corpul meu incordandu-se tot cand Tom a prins unul din snururile de la gluga hanoracului pe care il purtam, acesta fiind printr-o oarecare coincidenta, mhm, nici eu nu ma cred, hanoracul lui Dami.

-Ce zici sa iesim intr-o seara, am nevoie doar de un sarut si ai scapat de noi... Rade si incremenesc cand o mana il prinde de ceafa si il smuceste inapoi.

-Si Damian are nevoie doar sa auda despre asta ca sa iti mute dintii din gura, pe podea. Maraie Oliver din spatele lui, Tom si Pete ridicând mainile speriati si indepartandu-se cu o viteza uimitoare de noi.

-Uuuuuu, VS... Dar aveti ceva planuri in seara asta, nebunaticilor! Chicoteste intorcandu-se iarasi la firea lui vesela, zici ca nu bagase spaima in doi tipi mai mari decat el acum cateva secunde si imi face cu ochiul... Vreau sa mor.

-De ce ma intreaba toata lumea despre asta acuma?! Intreb enervata, pornind înaintea lor.

-Am spus ceva gresit? Intreaba el in soapta.

-Ei nu au facut...

-VA AUD! Stirg enervata intorcandu-ma cu fata spre ei, cei doi tresarind.

Oh haide, nu am cum sa fiu asa infricosatoare, am un metru si o flegma.

-Scuze, doar nu ma asteptam la asta de la el... Ma asteptam sa... bage painea in cuptor mei devreme... Mormaie Oli ridicand din umeri, Millie pocnindu-l.

-Ca si tine de exemplu? Intreaba ea enervata, Oliver dandu-si plictisit ochii peste cap.

Ce e cu ei doi..? O sa il intreb pe Damian cand ajingem la hotel, cel mai probabil stie, doar blondul e prietenul lui cel mai bun...

MajoretaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum